Connect with us

Social

Clujean: „Înainte clujenii beau direct din Someș, așa de curat era. Ape curate în România ca în Elveția? Putem visa?”

Stefan Petre

Published

on

Clujean: „Înainte clujenii beau direct din Someș, așa de curat era. Ape curate în România ca în Elveția? Putem visa?”

În ultimii ani Someşul clujenilor a devenit o uriaşă groapă de gunoi! Cât de mare e dezastrul ecologic se văzuse abia când nivelul apei a scăzut, în iunie 2022. În viitor, Someşul ar trebui să devină o oază de verdeaţă, în care clujenii vor putea chiar să se îmbăieze. Acum însă, situația e alta. Clujenii își amintesc cu nostalgie de vremurile când locuitorii municipiului puteau chiar să bea direct din el, apele României însă nu sunt la fel de curate ca cele din Elveția.Activiștii civici mai au o singură speranță, cetățenii să iasă cu sutele pentru a aduna tonele de deșeuri aruncate în râu.
„Ape curate în România ca în Elveția? Putem visa?Una din distracțiile noastre vara asta și toamna asta caldă, la plaja Grigorescu, e să intrăm în apă cu pruncii și să testăm curentul până pe malul opus. Să căutăm apoi apa mai mică și să jucăm ‘mâță în reluare’ prin Someș. Să aruncăm pietre prin apă, să facem broscuțe. Din când în când număr nu doar câte broscuțe fac, ci și câte gunoaie văd. Mă îngrozesc, e plin. Bravez în imaginatia mea că ne adunam cetățenește cu sutele la inaugurarea amenajărilor prin Cluj, rezidenți și autorități, și le adunăm când nu se uzinează Someșul, e cald și se poate intra în sandale și cizme la o curățenie generală.De altfel, colegii Marius Țetcu și Simona Păcurar, de la Asociația Ruralis, din Rețeaua pentru Natură Urbană, pe care am oficializat-o saptamana asta la nivel național, s-au gândit la o curățenie generală la Bistrița sub titulatura de Kilometru Albastru. Au făcut 8 ore de curățenie în albie și maluri pe 10 metri lungime, 15 metri lățime. La 1200 de km, adică pe lungimea principalelor râuri și pâraie din Bistrița, au calculat 147 de ani de curățenie pentru ei doi, cu condiția să existe un moment zero de la care nu se mai aruncă. Sigur că dacă mulți rezidenți ar adopta km de râu, curățenia sisifică s-ar transforma în luni, chiar zile, în funcție de număr. S-ar putea un astfel de moment zero similar în toată țara? Nu doar de curățenie, ci de regândit ambalajele…Sa fie așa de curat Somesul ca atunci când clujenii beau direct din el. Asta s-a întâmplat regulat nu doar acum câteva sute de ani, ci și, excepțional, în urmă cu câteva decenii când copii din generația mea beau apă din Someș, poate ca un fel de provocare. Apa de munte, înainte de creșterea comunelor în amonte, de agricultură industrială, era îndeajuns de curată ca să fie consumată direct, arată mărturii din trecut, pentru că nu erau destule fântâni cu apă de calitate în oraș. Cei mai bogați se scoteau, beau vin în loc de apă, dar majoritatea populatiei bea apă îmbuteliată din amonte de Cluj, din zona Floreștiului.Apa acea este ea oare posibilă acum nu atât pentru băut, că acum avem sisteme moderne, cât mai ales pentru îmbăiere, cum fac elvețienii cu apele lor reci de munte, fie lacuri, fie râuri? Asta vreau”, a transmis activistul clujean Adrian Dohotaru, pentru „Clujul civic”.Foto: Berciu Samuil

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite