Connect with us

Social

Un turist clujean a explorat dimensiunea verde a Sibiului și are un mesaj pentru Boc: „Poate fi model pentru Cluj, e exemplu de bune practici”

Stefan Petre

Published

on

Un turist clujean a explorat dimensiunea verde a Sibiului și are un mesaj pentru Boc: „Poate fi model pentru Cluj, e exemplu de bune practici”

Un turist clujean a explorat Sibiul în aceste zile de toamnă și a găsit doar cuvinte de laudă pentru județul vecin. Dimensiunea verde a orașului Sibiu se vede fără lupă. Natura este lăsată să-și facă treaba, cu intervenții minime, fără betonări excesive. Modul în care sibienii își amenajează parcurile poate fi un bun model pentru Cluj-Napoca, unde oamenii au obsosit să vadă granit în fiecare spațiu verde unde intervine Primăria.„Brumă, pământ, frunze de toamnă și meandre – manifest pentru natură urbană. Și un apel către Emil Boc ca președinte AMR
Alerg de la hotel din Parcul Sub Arini direct în Parcul Natural Dumbrava Sibiului, care e cel mai bun exemplu de arie protejată urbană. Din zona peri-centrală ajungi în afara orașului, fără să te întâlnești cu mașini, doar auzi ecoul lor. Ce e exemplu de bune practici la Parcul Sub Arini și poate fi model pentru Cluj, mai ales că își amenajează parcurile, e că au lăsat cărări de pământ și frunzele toamnei pe cărări. Sunt și trunchiuri de copaci prăbușite peste pârâul Trinkbach și lăsate peste apă sau prin parcul dublu față de Parcul nostru Central pentru că se știe că un copac mort hrănește mai multă viață decât un copac viu. Pârâul în sine nu e betonat în parc, are meandre, nu e canal, vegetație și pământ moale numai bun să mă copilăresc și să sar de pe un mal pe altul, cum îmi închipui că ar putea face copiii mei la Canalul Morii ori la alte pâraie, acum ascunse de garduri și garaje, care ar putea fi amenajate minim invaziv în Cluj. 
Parcul este conectat cu alei, cărări de pământ și piste de biciclete de Parcul Natural Dumbrava Sibiului, rezervație de aproape o mie de hectare, care are trasee tematice, locuri de popas din materiale naturale, așa cum pădurile Făget, Hoia și Lombului nu au, poate și pentru că nu sunt recunoscute ca arii naturale urbane protejate, categorie nou creată în legea privind ariile naturale protejate, care acum e în dezbatere publică. Asociația Municipiilor din România (AMR), condusă de Emil Boc, cea mai importantă asociație de lobby din România, ar putea urgenta dezbaterea privind legea, categoria aceasta deja acceptată în draftul legislativ al Ministerului Mediului să fie înființată prin lege până la finalul anului, iar de anul viitor să aibă Clujul o strategie de biodiversitate, ca în acest caz la Sibiu prin care Parcul Est e declarat arie naturală, așa cum declarativ primăria a acceptat, la fel și Hoia, unde Primăria are un studiu de biodiversitate, care extinde ariile naturale de la câteva zeci de hectare la sute. Făgetul ar merita extins ca arie naturală, așa cum au fost făcute propuneri recent pentru a stăvili haosul imobiliar. Pădurea Lombului, care e a Primăriei, și pășuni limitrofe merită declarate arii naturale. De asemenea, ar trebui să avem un Inel Verde Metropolitan cu multe zone protejate, dar și cu trasee continue, inel străpuns de Someș. 
Mai important decât a declara arii naturale, e a avea un management coerent, cu custozi și pază plătită de primărie, cu acces continuu, așa cum am văzut la Sibiu, unde ai intrare în parcul natural Dumbrava Sibiului dinspre Sub Arini pe cărări și alei în afara traficului auto. Tot la fel putem avea și spre Hoia, unde sunt mai multe alei pietonale dinspre cartierul Grigorescu nesemnalizate și neștiute de mai nimeni, ca să ocolim traficul auto dinspre Tăietura Turcului, Uliului sau Donath Park. Ori să avem acces pietonal și velo dinspre Cluj spre Pădurea Lombului, nu doar dinspre Comuna Baciu, căci nu poți ajunge direct pentru că Primăria nu a creat o cale de acces de câțiva metri, așa că dai în gardurile grădinilor și livezilor oamenilor ori în stâna cu dulăi neprietenoși.Alerg în pantaloni scurți, pe iarbă e brumă, aerul rece, tăios mă trezește. E înviorare bună după Nightlosers la Astra Film Fest. Mișcarea e doar o jumătate de oră, pământul e moale, nu mă mai doare călcâiul de la fasciita plantară care mi-a chinuit piciorul intermitent în ultimii ani. Din Sibiu se văd munții, au zăpadă, eu îmi închipui din patriotism local că sunt Apusenii. La început a fost visul. Și visul se construiește pas cu pas… Pas cu pas voi veți alerga, plimba sau pedala pe zeci de km în jurul Clujului în interiorul Inelului Verde Metropolitan, cu familia, prietenii, câinii voștri, în siguranță față de nebunia traficului auto și de la noi, și de aici, din Sibiu”, a relatat activistul civic clujean Adrian Dohotaru.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite