Sanatate
De ce nu e bine să ne abținem când strănutăm. Reținerea poate provoca daune grave
Un expert explică de ce nu trebuie niciodată să ne abținem în momentul în care ne vine să strănutăm.
Reţinerea unui strănut poate provoca multe daune, chiar grave. Un expert explică de ce înăbuşirea unui strănutar trebui să fie întotdeauna evitată.
Strănutul este un reflex care nu depinde în totalitate de voinţa noastră şi care constă într-o emisie rapidă, bruscă şi zgomotoasă de aer prin nas şi gură. Este provocat de stimularea şi iritarea terminaţiilor nervoase ale mucoasei nazale.
Este o acţiune de protecţie care are rolul de a elibera căile respiratorii de particulele iritante cu care au intrat în contact. Mai mult, poate fi asociată şi cu alergiile sezoniere sau poate fi un simptom al unei gripe sau al unei infecţii virale sau bacteriene.
„În timpul unui strănut”, explică Theresa Larkin, profesor de neuroştiinţe la Universitatea din Wollongong (Australia), „presiunea din căile respiratorii este de peste 30 de ori mai mare decât în timpul unei activităţi fizice. De asemenea, se estimează că viteza cu care aerul iese pe nas în timpul unui strănut este de 5 metri pe secundă, la peste 150 de kilometri pe oră”, potrivit Mediafax.
Având în vedere viteza cu care se strănută, s-ar putea să nu fie o idee bună să îl „înăbuşiţi”.
Ceea ce induce un strănut este activarea senzorilor nervoşi din nas. În interiorul cavităţilor nazale se află fibrele sensibile ale nervului trigemen care, atunci când sunt stimulate de o substanţă iritantă (alergeni, viruşi, bacterii şi chiar lichide) sau de alţi stimuli, sunt activate şi transmit un semnal către centrul respirator din creier. Aici, impulsurile declanşează strănutul.
Aerul expulzat prin nas elimină iritanţii care au provocat strănutul.
Nervul trigemen este una dintre cele 12 perechi de nervi cranieni care îşi au originea la baza creierului şi este unul dintre cei mai mari nervi senzoriali din organism. „Rolul său”, explică Dr. Larkin, “este de a transporta informaţiile senzoriale de la faţă la creier.
Nervii senzoriali ajung la creier prin măduva spinării şi pot transmite semnale de durere sau de iritaţie sau informaţii tactile. În măduva spinării, aceşti nervi comunică între ei prin intermediul „interneuronilor” înainte de a trimite mesajul către creier.
„Interneuronii”, explică Dr. Larkin, „sunt «porţile» teoriei controlului durerii. Un nerv care transportă un semnal de durere îi spune interneuronului să „deschidă uşa” pentru ca semnalul de durere să ajungă la creier. Dar nervii mai mari care transportă informaţii tactile pot„”închide poarta” şi bloca mesajele de durere să ajungă la creier.
În acest sens, un studiu a arătat că stimularea nervului trigemen prin mişcarea maxilarului poate reduce durerea de dinţi. Acest proces este evident la copii atunci când aceştia muşcă instinctiv lucruri sau îşi trag urechea în timp ce le ies dinţii. Aceste acţiuni pot stimula nervii tactili trigeminali şi pot reduce semnalele de durere prin mecanismul de “închidere a porţii”, conform Science Alert.
Deşi strănutul poate fi nepotrivit în anumite contexte, „blocarea” acestui reflex prin închiderea gurii sau a nasului poate fi foarte periculoasă. Dacă înăbuşim un strănut, presiunea din căile respiratorii creşte de cinci până la 20 de ori mai mult decât în cazul unui strănut normal, iar aerul presurizat care caută o cale de scăpare ar putea provoca o serie de daune: probleme ale sinusurilor, ruperea capilarelor din ochi, leziuni ale urechii medii şi interne, ruperea timpanelor şi infecţii.
„Deşi riscul este scăzut, au fost raportate cazuri de anevrism cerebral sau colapsul plămânilor”, subliniază cercetătorul.
Un caz clinic raportat în British Medical Journal descrie leziunile unui britanic de 34 de ani care evitase toată viaţa să strănute. După ce şi-a reţinut un strănut, tânărul a simţit o senzaţie ciudată în gât, ca şi cum ceva ar fi explodat. Câteva ore mai târziu, însă, a început să simtă dureri în gât, care între timp se umflase, iar vocea i se schimbase şi ea.
La spital, medicii au sesizat adevărate „dâre de aer” în regiunea retrofaringiană, emfizem şi o mică gaură în faţa traheei. Din fericire, perforaţia era foarte mică şi nu a fost nevoie de o intervenţie chirurgicală. Cu toate acestea, tânărul a rămas spitalizat timp de două săptămâni, aşteptând ca ţesuturile să înceapă să se repare.
Potrivit experţilor, acest tip de rană după un strănut reţinut este foarte rar, dar nu imposibil.
Sanatate
Adevărul despre laptele Pilos de la Lidl: De unde provine, de fapt, și ce scrie pe etichetă
Laptele marca Pilos, unul dintre cele mai cumpărate produse din Lidl, se regăsește frecvent în coșurile românilor. Însă puțini dintre aceștia își pun întrebarea esențială: de unde provine, de fapt, laptele pe care îl consumă zilnic?
Deși mulți ar presupune că acest produs este adus din străinătate, realitatea este cu totul alta: laptele Pilos este produs chiar în România, în unități de procesare cunoscute de pe piața autohtonă.
🥛 Cine produce laptele Pilos din Lidl?
Potrivit informațiilor de pe ambalaj, laptele Pilos este fabricat de Albalact S.A., cu sediul în satul Oiejdea, comuna Galda de Jos, județul Alba. Aceeași companie produce și brandul Zuzu, recunoscut pe piața locală.
În plus, o parte din laptele Pilos provine și de la o fabrică din Brașov, care colaborează cu renumitul producător Olympus. Această unitate de procesare are parteneriate și cu FrieslandCampina, compania care produce brandurile Napolact și Lacto Food.
👉 Așadar, Lidl colaborează cu unii dintre cei mai mari procesatori de lapte din România, reușind să ofere produse similare cu cele branduite, dar la un preț mai accesibil.
🧾 Ce spune legea despre informarea consumatorului?
Lidl, la fel ca toți retailerii, este obligat să respecte legislația europeană privind informarea corectă a consumatorului. Astfel, potrivit Regulamentului (UE) 1169/2011, pe ambalaj trebuie menționat clar:
-
Țara de origine
-
Adresa procesatorului
-
Formulări precum: „Produs în România pentru compania Lidl” sau „Produs de Albalact S.A.”
Aceste informații sunt esențiale pentru transparența față de client și permit fiecărui consumator să aleagă informat produsele pe care le cumpără.
📌 Concluzie
Laptele Pilos de la Lidl nu este importat, ci provine de la procesatori locali de încredere. Deși este vândut sub marcă proprie, produsul este fabricat în România, în aceleași fabrici care realizează și branduri premium. Astfel, consumatorii beneficiază de un raport calitate-preț excelent, cu garanția unui produs românesc.
Cum ajungi rapid la Electric Castle 2025: tren, autobuz sau mașină? Ghid complet pentru Bonțida
Kids Thursday revine la Iulius Mall Cluj – Teatru de păpuși gratuit în aer liber, toată vara!
Accident tragic în Cluj: Copil de 2 ani și 7 luni, lovit mortal de o mașină în Căpușu Mic
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
În Cluj Napoca se află una dintre cele mai vechi clădiri din România. Are aproape 1.000 de ani
-
Prin Oras3 weeks agoBREAKING NEWS: Persoană căzută de la etaj în cartierul Gheorgheni – SMURD și Poliția, la fața locului
-
Eveniment2 weeks agoCopiii concepuți la Electric Castle primesc acces pe viață la festival
-
Educatie2 weeks agoOlimpicii racovițiști Povestea succesului din inima Clujului
-
Stiri4 weeks agoTragedie în Cluj-Napoca: Un tânăr de 40 de ani a murit într-un grav accident rutier pe Calea Turzii
-
Sanatate1 week agoAdevărul despre laptele Pilos de la Lidl: De unde provine, de fapt, și ce scrie pe etichetă
-
Orasul Tau3 weeks agoVideo: Nopți Albe pe Strada Năvodari: Locuitorii, Disperați de Zgomotul Infernale din Parcarea Primăriei
-
Eveniment2 days agoTragedie la Săvădisla, Cluj: Bărbatul prins între fiarele contorsionate a murit
-
International2 weeks agoBudapest Pride 2025, interzis de poliție: Ungaria oprește marșul LGBTQ+