Sanatate
De ce nu e bine să ne abținem când strănutăm. Reținerea poate provoca daune grave
Un expert explică de ce nu trebuie niciodată să ne abținem în momentul în care ne vine să strănutăm.
Reţinerea unui strănut poate provoca multe daune, chiar grave. Un expert explică de ce înăbuşirea unui strănutar trebui să fie întotdeauna evitată.
Strănutul este un reflex care nu depinde în totalitate de voinţa noastră şi care constă într-o emisie rapidă, bruscă şi zgomotoasă de aer prin nas şi gură. Este provocat de stimularea şi iritarea terminaţiilor nervoase ale mucoasei nazale.
Este o acţiune de protecţie care are rolul de a elibera căile respiratorii de particulele iritante cu care au intrat în contact. Mai mult, poate fi asociată şi cu alergiile sezoniere sau poate fi un simptom al unei gripe sau al unei infecţii virale sau bacteriene.
„În timpul unui strănut”, explică Theresa Larkin, profesor de neuroştiinţe la Universitatea din Wollongong (Australia), „presiunea din căile respiratorii este de peste 30 de ori mai mare decât în timpul unei activităţi fizice. De asemenea, se estimează că viteza cu care aerul iese pe nas în timpul unui strănut este de 5 metri pe secundă, la peste 150 de kilometri pe oră”, potrivit Mediafax.
Având în vedere viteza cu care se strănută, s-ar putea să nu fie o idee bună să îl „înăbuşiţi”.
Ceea ce induce un strănut este activarea senzorilor nervoşi din nas. În interiorul cavităţilor nazale se află fibrele sensibile ale nervului trigemen care, atunci când sunt stimulate de o substanţă iritantă (alergeni, viruşi, bacterii şi chiar lichide) sau de alţi stimuli, sunt activate şi transmit un semnal către centrul respirator din creier. Aici, impulsurile declanşează strănutul.
Aerul expulzat prin nas elimină iritanţii care au provocat strănutul.
Nervul trigemen este una dintre cele 12 perechi de nervi cranieni care îşi au originea la baza creierului şi este unul dintre cei mai mari nervi senzoriali din organism. „Rolul său”, explică Dr. Larkin, “este de a transporta informaţiile senzoriale de la faţă la creier.
Nervii senzoriali ajung la creier prin măduva spinării şi pot transmite semnale de durere sau de iritaţie sau informaţii tactile. În măduva spinării, aceşti nervi comunică între ei prin intermediul „interneuronilor” înainte de a trimite mesajul către creier.
„Interneuronii”, explică Dr. Larkin, „sunt «porţile» teoriei controlului durerii. Un nerv care transportă un semnal de durere îi spune interneuronului să „deschidă uşa” pentru ca semnalul de durere să ajungă la creier. Dar nervii mai mari care transportă informaţii tactile pot„”închide poarta” şi bloca mesajele de durere să ajungă la creier.
În acest sens, un studiu a arătat că stimularea nervului trigemen prin mişcarea maxilarului poate reduce durerea de dinţi. Acest proces este evident la copii atunci când aceştia muşcă instinctiv lucruri sau îşi trag urechea în timp ce le ies dinţii. Aceste acţiuni pot stimula nervii tactili trigeminali şi pot reduce semnalele de durere prin mecanismul de “închidere a porţii”, conform Science Alert.
Deşi strănutul poate fi nepotrivit în anumite contexte, „blocarea” acestui reflex prin închiderea gurii sau a nasului poate fi foarte periculoasă. Dacă înăbuşim un strănut, presiunea din căile respiratorii creşte de cinci până la 20 de ori mai mult decât în cazul unui strănut normal, iar aerul presurizat care caută o cale de scăpare ar putea provoca o serie de daune: probleme ale sinusurilor, ruperea capilarelor din ochi, leziuni ale urechii medii şi interne, ruperea timpanelor şi infecţii.
„Deşi riscul este scăzut, au fost raportate cazuri de anevrism cerebral sau colapsul plămânilor”, subliniază cercetătorul.
Un caz clinic raportat în British Medical Journal descrie leziunile unui britanic de 34 de ani care evitase toată viaţa să strănute. După ce şi-a reţinut un strănut, tânărul a simţit o senzaţie ciudată în gât, ca şi cum ceva ar fi explodat. Câteva ore mai târziu, însă, a început să simtă dureri în gât, care între timp se umflase, iar vocea i se schimbase şi ea.
La spital, medicii au sesizat adevărate „dâre de aer” în regiunea retrofaringiană, emfizem şi o mică gaură în faţa traheei. Din fericire, perforaţia era foarte mică şi nu a fost nevoie de o intervenţie chirurgicală. Cu toate acestea, tânărul a rămas spitalizat timp de două săptămâni, aşteptând ca ţesuturile să înceapă să se repare.
Potrivit experţilor, acest tip de rană după un strănut reţinut este foarte rar, dar nu imposibil.
Eveniment
Laureat al Premiului Nobel onorează Clujul. Sir Tim Hunt, invitat special al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca
Un moment de înaltă ținută academică a avut loc joi, la Cluj-Napoca, unde Academia Română – Filiala Cluj a găzduit Atelierul „O viață dedicată științei”. Invitatul special al evenimentului a fost Sir Tim Hunt, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (2001), cunoscut pentru descoperirile sale fundamentale în domeniul ciclului celular.
Manifestarea s-a desfășurat în cadrul Conferinței Internaționale de Biologie Moleculară – ICBM 2025 („Molecular Biology – Current aspects and prospects”), organizată de Asociația pentru Știință și Cercetare, în parteneriat cu mediul academic și universitar clujean.
Dialogul cu Sir Tim Hunt, moderat de prof. univ. dr. Ioan Negruțiu, membru de onoare al Academiei Române, a oferit publicului o incursiune inspiratoare în parcursul profesional al savantului britanic. În sală s-au aflat academicienii Marius Andruh și Nicolae Zamfir, vicepreședinți ai Academiei Române, alături de cercetători, doctoranzi și studenți din domeniul științelor vieții.
„Keep going, never give up and have fun!”
Într-un discurs plin de căldură și umor britanic, Sir Tim Hunt a vorbit despre provocările și satisfacțiile unei vieți dedicate științei. Mesajul său esențial, „Keep going, never give up and have fun!” („Continuă, nu te lăsa și distrează-te!”), a fost primit cu aplauze de tinerii cercetători prezenți în sală.
El a subliniat importanța curiozității, a colaborării internaționale și a pasiunii pentru descoperire, încurajând comunitatea științifică românească să își urmeze visurile cu perseverență.
O platformă pentru viitorul biologiei moleculare
ICBM 2025 reunește în acest an cercetători, profesori, doctoranzi și studenți din domeniul biologiei moleculare, oferind un cadru interdisciplinar de dialog științific și colaborare. În cadrul conferinței sunt prezentate cele mai noi descoperiri privind biologia microorganismelor, plantelor și animalelor, precum și direcțiile de cercetare care pot modela viitorul medicinei și biotehnologiei.
Evenimentul de la Cluj confirmă, încă o dată, rolul orașului ca pol al excelenței academice și al colaborării internaționale în domeniul științelor vieții.
Mai multe detalii despre programul conferinței pot fi consultate pe site-ul oficial: https://icmb2025.stiinta-cercetare.ro.
info&foto: Academia Română Filiala Cluj-Napoca acad-cj.ro
Ai 60 de minute? Athletic Sport Center le transformă într-un antrenament care chiar contează.
RCA devine obligatoriu pentru unele trotinete și biciclete electrice
Tragedie pe Feleac: un bărbat a murit, iar trei persoane – între care o minoră – au fost rănite într-un accident grav la ieșire din Cluj-Napoca
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
În Cluj Napoca se află una dintre cele mai vechi clădiri din România. Are aproape 1.000 de ani
-
Social3 weeks agoRadu Banciu face praf Clujul: „O mizerie cu pretenții europene! Oraș urât, dar cu salarii de lux!”
-
Eveniment3 weeks ago(Video) Cluj: Imagini dramatice cu accidentul grav de la Sânpaul. Momentul impactului, surprins de camerele de supraveghere
-
Sanatate3 weeks ago„Am jucat șansa de 1% și am câștigat-o”. Lecția de viață a faimosului neurochirurg clujean
-
Social3 weeks agoEduard, băiatul de 12 ani lovit de un Mustang pe trotuar, se recuperează miraculos după accidentul din Cluj-Napoca
-
Administratie4 weeks ago(Video) Bazinul olimpic „David Popovici” din Cluj-Napoca prinde contur: primul construit în România în ultimii 30 de ani
-
Eveniment3 weeks agoCatedrala Națională – Măreția credinței, cea mai mare biserică ortodoxă din lume
-
Stiri2 weeks agoPilotul unui avion Ryanair a leșinat înainte de aterizarea la Cluj-Napoca. Aeroportul a fost închis câteva ore
-
Economie3 weeks agoCarrefour anunță vânzarea magazinelor din România, la 24 de ani după intrare, după ce a vândut recent operațiunile din Italia