Connect with us

Social

”Stați să auziți o aiureală patriotică” – Haos cu descoperirile arheologice de la Tureni. Primărița Daniela Mănăilă e ca la Radio Erevan

Stefan Petre

Published

on

”Stați să auziți o aiureală patriotică” - Haos cu descoperirile arheologice de la Tureni. Primărița Daniela Mănăilă e ca la Radio Erevan

Primărița din Tureni, Daniela Mănăilă, anunța, într-o postare pe Facebook, că pe traseul drumului expres care merge spre Autostrada Transilvania a fost găsit un document scris în limba română, datat 1267, care atestă că românii sunt acolo de 700 de ani. Ei bine, e ca la Radio Erevan: e adevărat că s-a descoperit documentul, dar nu în săpături, ci în arhive!Ce scria primărița Daniela Mănăilă pe Facebook: ”Și încă ceva s-a mai descoperit: dovada că aici trăiesc români de sute de ani. Arheologii au găsit un contract de vânzare-cumpărare între doi frați pentru o livadă, datat 1267, scris în limba română. Adică acum mai bine de 750 de ani la Tureni se vorbea deja limba română”. Joi, după ce știrea a făcut înconjurul țării, Primăria Tureni și-a pus cenușă-n cap și a rectificat lucrurile: ”Referitor la prima atestare documentară a comunei Tureni, în contractul de vânzare – cumpărare a unei livezi, acest contract NU A FOST DESCOPERIT pe traseul DX A3 – Tureni, NU este scris în limba română, ci în LIMBA LATINĂ, este datat 1276, iar numele comunei noastre este scris „Villa Thur”. Acest document este în Arhivele Naționale ale Statului Român, de la Cluj Napoca”.
Mai mulți istorici s-au luat cu mâinile de cap când au citit aceste enormități și au prezentat care este realitatea.Radu Oltean, unul dintre cei mai apreciați autori de ilustrație documentară cu subiect istoric din România, a expus cazul pe larg.”Stați să auziți cum o aiureală patriotică scrisă de un entuziast complet ignorant, poate deveni, prin viralizare, știre de senzație distribuită online chiar de oameni cu mintea acasă. În localitatea Tureni din jud. Cluj arheologii de la Muzeul național al Transilvaniei din Cluj, conduși de arh. Cristi Dima,  au făcut săpături de descărcare arheologică pentru un drum expres (Drumul Expres A3 – Tureni). S-a descoperit un complex Latene (epoca fierului) și separat, unul post roman. Nu roman! Nimic medieval.În complexul de epocă Latene, datat în sec II î.e.n. s-a găsit și un vârf de lance. În așezarea post-romană (sec 3-4 e.n., nu romană), niște locuințe modeste, gropi de provizii, oase de animale. Au venit ceva jurnaliști de pe la Turda și au vorbit cu arheologii. Nu l-au găsit pe Cristi Dima. Nu mi-e clar ce au înțeles dar au declarat și ei că ” Lucrările de excavații de pe șantierul Drumului Expres A3 – Tureni au prilejuit descoperirea a două situri arheologice de o importanță nemăsurată pentru istoria comunei Tureni, precum și pentru istoria populațiilor locuitoare pe teritoriul dintre Carpați – Dunăre și Marea Neagră!” Deci, Importanță nemăsurată!! Primărița Elena Daniela Mănăilă, o mare patrioată, s-a entuziasmat atât de tare de descoperirile făcute pe teritoriul  comunei sale încât a a pus să se scrie pe situl primăriei: ” Aceste descoperiri de o importanță fundamentală pentru identitatea Românească din Transilvania, consființesc fără echivoc Continuitatea populațiilor daco-romane în zona Transilvaniei!”Deci, Importanță fundamentală!! … Și personal a adăugat pe propriul profil: ” Tureniul a fost locuit de daci, apoi și de romani, iar acest lucru a fost reconfirmat de specialiști. Lucrările de descărcare arheologică de pe traseului drumului de legătură între DN1 și A3 au dus la descoperiri extrem de valoroase. O lance din vremea dacilor, care datează din secolul al doilea, înainte de Hristos, respectiv o așezare civilă romană, din secolele 2-3 d.H. Așezarea romană este complexă: s-au găsit două locuințe romane semiadâncite, bucăți dintr-un vas de provizii de tip dolium, gropi de provizii și alte bucăți de ceramică fină.”Arheologii nu au zis că lancea e dacică, iar așezarea civilă nu e romană și nici complexă. Reprezintă însă un „complex arheologic” ceea ce altceva. Însă cireașa de pe tort abia acum urmează. Dacă pe profilul primăriei apare informația că: ” Ca o notă de istorie, prima atestare documentară a comunei Tureni provine din anul 1267, când este menționat numele comunei într-un contract de vânzare-cumpărare a unei livezi!” doamna primar pune de la dânsa o informație care a devenit virală pe Facebook! Iată ce adaugă dânsa: ” Și încă ceva s-a mai descoperit: dovada că aici trăiesc români de sute de ani. Arheologii au găsit un contract de vânzare-cumpărare între doi frați pentru o livadă, datat 1267, scris în limba română. Adică acum mai bine de 750 de ani la Tureni se vorbea deja limba română.” O grămadă de oameni au distribuit informația cum că la Tureni/jud. Cluj, s-a găsit cel mai vechi document în limba română. Sugestia era că a fost descoperit chiar în săpătura arheologică! Unii oameni chiar decenți, au luat în serios declarația dnei primar.Ca în bancul cu Radio Erevan: Da, este adevărat că s-a descoperit un document, dar nu în săpături, ci în arhive. Și nu acum, ci demult, fiindcă este publicat de unguri inca de prin 1830. Și nu e în limba română ci în latină.  În plus, probabil este un fals de epocă. Fiindcă chiar am vrut să aflu ce e cu „contractul de vânzare între doi frați în limba română” am încercat să dau de acset document. l-am găsit, datorită amicului din Cluj, Mihai Hassan, într-o traducere în maghiară. Apoi, cu ajutorul lui Kovács Mihai  am găsit și textul în latină. În România documentul a fost publicat doar în traducerea în limba română, fapt ce, probabil, a indus-o în eroare pe doamna primăriță. Și-o fi imaginat că dacă e tradus în română, așa era și acu 700 de ani. Iată ce zice textul (traducerea și adaptarea în ro): ”Noi, fratele Iacob  zis Wechelyny, magistrul casei cruciaților din Turda  dăm de știre tuturor, că Nicolaus din satul Tureni (Thur) și sora lui Elisabeta, înfățișându-se înaintea noastră, au declarat că numita Elisabeta a vândut pe veci o livadă a sa în satul Tureni , în partea vestică, cunoscut cu numele de Thury Fewld, fratelui său de sânge, Nicolae, pentru suma de două mărci, pentru totdeauna, preluând asupra sa toate obligațiile. Drept care, le-am dat scrisoarea noastră oficială pentru a sluji de chezășie în viitor.  Dată în același sat Thur, în ziua de marți, după sărbătoarea Sfântului Iacob. Anul o mie două sute saptezeci și șase.”(DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROM NIEI : Vol.2 : 1251-1300. Veacul XIII, Transilvania, Ed. Academiei RPR, București 1952, pagina 180-181). Comentariile pe marginea manuscrisului spun că este foarte probabil un fals din secolul al 19-lea. Era ceva obișnuit în trecut, mai ales când era vorba de procese legate de proprietăți. Deci, după ce că e un document unguresc, mai e și fals.Cum e karma asta! Să sari în sus că ai găsit un document în limba română din veacul 13 care „atestă că acum mai bine de 750 de ani la Tureni se vorbea deja limba română” și să dai de un document maghiar, în latină, probabil fals din sec 19, care vorbește de niște frați unguri care și-au vândut ceva terenuri în satul Thur (Tureni).Pentru conformitate, iată și textul latinesc: ”Nos frater Jacobus dictus Wechelyny, Magister domus Cruciferorum de Tliurda, memorie commendamus universis , quowim intererit. Quod Nicolaus de villa Thur, et soror ejus Elisabeth coram nobis personaliter constiluti, professi sunt, quomodo ipsa Elisabeth pratum unum in villa Thur ad plagam occidentalem situm, vulgo Thury fewld nuncupatum, et ipsam dominam Elisabeth sorte divisionaria concernentem, prefato fratri suo carnali, et uterino Nicolao pro duabus marchis perennaliter vendidisset, tradidisset possidendum, cuncta onera quorum libet in se assummendo. Quo super presentes dedimus eis literas nostras in futuram eorundem cautelam. Datum in sepedicta villa Thur. feria III. proxima post festum S. Jacobi. Millesimo ducentesimo septuagesimo sexto.” (Fejér, Georgius: Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis. Tomi VII. Vol. 4. (Budae, 1837.) pag 166-167)”.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite