Administrație

La începutul toamnei, în România erau inaugurați primii 13 km de autostradă pe acest an, prin deschiderea circulației pe segmentul Nuşfalău–Suplacu de Barcău al A3. Deschiderea tronsonului de 16 km de la Chețani la Câmpia Turzii, dar și a primului drum expres din Ardeal, A3-Oradea, ar putea reprezenta un avans de zeci de kilometri pentru infrastructură românească.

Segmentul Nușfalău-Suplacu de Barcău, Autostrada Transilvania (A3)/Foto: Asociația Pro Infrastructura Facebook.com

  


În septembrie 2023, România atingea borna de 1.000 km de autostradă, prin deschiderea segmentului Nuşfalău – Suplacu de Barcău, de pe Autostrada Transilvania, pe o distanță de 13 km.  


Tot pe A3, un proiect așteptat de clujeni – segmentul Chețani-Câmpia Turzii (15,7 km), ar putea fi deschis circulației în decembrie 2023, cu 9 luni înainte de termenul contractual (august 2024). De altfel, recent, a fost deschis și pasajul de pe Autostrada Transilvania, din zona localității Luna (DN15), iar realizarea întregului tronson pe cei aproape 16 km dintre Câmpia Turzii și Chețani va pemite circulația pe autostradă, fără întrerupere, de la Cluj la Târgu Mureș.Cu cei 19 km de drum expres care vor lega Oradea de Autostrada Transilvania, dar și cu cele două segmente de nord și de sud ale Autostrăzii Bucureștiului (A0), cu o distanță totală de 29 km, la finalul lui 2023 am putea avea aproape 80 de km de autostradă. Potrivit oficialilor din Transporturi, în 2023 ar putea fi dat în trafic și tronsonul 3 al Drumului Expres Craiova – Pitești (DEx12), de aproape 32 de kilometri, situație în care România va deschide peste 100 de km de autostradă în acest an, potrivit economica.net. Cu toate acestea, specialiștii în domeniu sunt rezervați în privința deschiderii acestui segment de autostradă până la sfârșitul lui 2023. 



Legătura Clujului la autostradă, inaugurată anul viitorClujenii așteaptă deschiderea drumului expres prin Tureni, care va permite o conexiune directă cu Autostrada Transilvania. Lucrările de șantier la cei 5 km de drum au început în septembrie 2023 și, potrivit celor mai optimiste scenarii, termenul contractual stabilit pentru februarie 2025 ar putea fi devansat, iar clujenii ar putea circula pe drumul de legătură din decembrie 2024. Chiar dacă distanța este una mică, comparativ cu drumul expres Oradea-A3, proiectul este însemnat pentru clujeni, dar nu numai, în condițiile în care va permite evitarea tranzitului nedorit prin municipiul Turda. 


Potrivit estimărilor realizate de administrația locală din Cluj, tot în 2024 vor începe lucrările și la primul tronson al centurii metropolitane Cluj (relația Cluj-Napoca-Florești), pentru care durata de execuție este de 20 luni, din care 6 luni proiectare și 14 luni execuție.CITEȘTE ȘI: 
Până la finalizarea DX Tureni-A3…coșmar la traversarea municipiului Turda. VIDEOÎn schimb, potrivit avertismentelor exprimate de specialiștii în domeniul infrastructurii, un alt segment al Autostrăzii Transilvania, Nădășelu-Zimbor, înregistrează blocaje. Potrivit proiectului, pe secțiunea Nădășelu – Poarta Sălajului, traseul actual va fi deviat, iar la Nădășelu și Topa Mică unde sunt înregistrate alunecări de teren vor fi realizate două viaducte cu o lungime de peste 3 kilometri.


Recent, contestația pentru viaductele de la Nădășelu și Topa Mică a fost respinsă de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, iar licitația de peste 1 miliard de lei poate fi deblocată de CNAIR. Oricum, din cauza tergiversărilor de pe acest lot există riscul pierderii finanțării din PNRR, iar termenul stabilit pentru primăvara lui 2025 ar putea fi depășit. Sau deschiderea circulației pe Nădășelu-Poarta Sălajului ar putea fi realizată fără bucățile de autostradă de la Nădășelu și Topa Mică.De altfel, potrivit specialiștilor în infrastructură, un alt proiect însemnat pentru Cluj, drumul expres Cluj-Dej, întâmpină probleme iar cel mai probabil licitația pentru studiul de fezabilitate va fi anulată în perioada următoare.Potrivit unei analize realizate de cercetătorii UBB, județele care au cel puțin un tronson de autostradă au un PIB pe cap de locuitor semnificativ mai ridicat decât județele fără autostradă.Până în prezent, România a reușit să realizeze în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an.Astfel, Clujul, Timișul, Brașovul și Constanța sunt județele cu cel mai mare PIB mediu județean pe cap de locuitor. În ceea ce privește dotarea cu infrastructură, în afară de zona București-Ilfov (cu 83 km), județele care stau cel mai bine la kilometri de autostrăzi sunt Timișul (108 km), Călărașiul (104 km), Hunedoara (81), Alba (77), Constanța (74 km), Sibiul și Clujul (la egalitate, cu câte 68 km).Lungimea totală actuală a drumurilor de mare viteză este de 1008,55 km, adică 1009 km cu rotunjire. Celelalte țări din regiune stau mult mai bine la capitolul lungimii totale a autostrăzilor raportată la suprafața țării.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link