Eveniment
Denumirea străzilor din Cluj-Napoca, după 1918
Denumirea majorităţii străzilor din Cluj s-a schimbat de mai multe ori de a lungul secolului XX, fiecare regim politic încercând să-şi pună amprenta asupra oraşului şi prin modificarea numelor străzilor.
Perioada interbelică
Dupa Unirea din 1 Decembrie1918, străzile Clujului au primit nume româneşti. Marile artere ale oraşului şi străzile centrale au fost denumite după personalităţi sau simboluri ale luptei pentru unitate a românilor: Calea Regele Ferdinand, Regina Maria – azi, B-dul. Eroilor, Bob (Episcop Ioan Bob), Ioan Raţiu, Iuliu Maniu, Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Timotei Cipariu, Gheorghe Sion – azi Piaţa Lucian Blaga, Nicolae Bălcescu, Ion Maiorescu – azi, Nicolae Cristea, Vasile Stroescu – azi, Albert Einstein, Cuza Vodă, Avram Iancu, Papiu Ilarian – azi, Croitorilor, Nicolae Corcheş – azi, Fortăreţei, General Drăgălina, George Bariţiu, Gheorghe Lazăr (fosta stradă Lázár – după numele unei familii de nobili maghiari), Andrei Mureşanu; Piaţa Unirii, Memorandumului, Legiunea Ardeleană – azi, Petöfi Sandor, Calea Victoriei – azi, B-dul. 21 Decembrie 1989, Regimentul 83 Infanterie – azi, Piteşti, sau a originii daco-romane: Calea Traian, Romei – azi, 13 septembrie , Romulus – azi, Henri Barbusse, Remus – azi Cibinului, Dacia, Decebal.
În cazul străzilor lăturalnice sau periferice, de cele mai multe ori s-au tradus denumirile maghiare, mai ales când acestea localizau străzile: Piaţa Abator (Közvágóhid-tér ), Dubălarilor (Timár sor), Pietroasă (Kövespad-utca), Berăriei (Sörgyár utca), Bisericii Ortodoxe (Görögtemplom utca.), Brutarilor (Sütö utca), Din dos (Felső Zug utca), Băii (Fürdő utca), Căii Ferate (Vasút utca), Câmpului (Mező utca), Grădinilor (Házsongárdi-körut), Cotită (Forduló utca.,), Teatrului – azi, Em. de Martonne, unde s-a aflat prima clădire a teatrului (Szinház utca), Cărămidarilor (Téglás utca.), Aprinjoarelor – azi, Fabricii de Chibrituri (Gyufagyár utca.), Fabricii de zahăr (Cukorgyári-út.), Fierului (Vas utca), Gării (Állomás-utca.), Părăului(Árók utca), Bisericei (Templom utca), Minoriţilor (Minorita-utca), Muzeului (Múzeum-utca), Strada Nouă (Új-utca), Măcelarilor (Mészáros-utca), Laterală (Oldal ut.), Livezii (Berek-utca), Locomotivei (Mozdony-utca), Lutoasă (Agyagdomb-utca), Magaziei (Raktár-utca), Aventurioasă (Kalandos utca), Ospătăriei (Fogadó-utca), Piaţa Târgul de Vite (Állatvásártér), Păstorului (Pásztor-utca), Piezişă (Hegyvölgy-utca), Sub Deal (Hegyalatti út), Maşiniştilor (Gépész-utca), Săpătorilor (Kapás-utca), Scărilor (Lépcső-utca), Albinei – devenită în 1933 Septimiu Albini ( Méhes utca), Steluţei (Csillag utca), Strâmbă (Görbe-utca), Măloasă (Kőmálalja-utca), Tăietura Turcului (Törökvágási utca.), Universităţii ( Egyetem utca), Franciscanilor (Ferenczrendiek-utca), Zorilor (Hajnal-utca).
În 1933, numele câtorva străzi din Cluj se modifică, cele mai importante schimbări fiind: Calea Dorobanţilor împreună cu Şoseaua Someşeni – azi, Aurel Vlaicu va purta numele Calea Regelui Carol al II-lea, strada Tunarilor – azi, General Traian Moşoiu devine Vasile Goldiş, strada Minoriţilor – azi, Hermann Oberth devine Gheorghe Dima, iar strada Minerva – azi, Arany Janos devine Octavian Goga.
Perioada celui de al II-lea Război Mondial
După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, străzile Clujului vor reprimi denumirile maghiare de dinainite de 1918. Marile bulevarde vor fi numite după personalităţile emblemă ale ideologiei fasciste: Horty Miklos – strada Horea de azi, Mussolini – Calea Moţilor şi Hitler – Piaţa Avram Iancu.
Perioada comunistă
După al doilea război în România începe perioada comunistă sub influenţă sovietică, ceea ce se va reflecta în numele străzilor mari sau centrale: Armata Roşie – partea dinspre Mărăşti a B-dului 21 Decembrie, Vladimir Molotov – azi B-dul Eroilor, Piaţa Malinovski – azi Piaţa Avram Iancu, 23 August – azi Ion I.C. Brătianu, Karl Marx – azi Decebal, 6 Martie – azi Iuliu Maniu, Stalingrad – azi Cetăţii. Majoritatea străzilor, însă revin la denumirile anterioare războiului, dar unele îşi păstreză până în 1964 denumirea din timpul războiului: Kossuth – partea centrală a B-dului 21 Decembrie, Mikes Kelemen – azi Croitorilor, Székely Mózes – azi Iuliu Coroianu, Csaba – azi Patriciu Barbu, Tóthfalusi Kis Miklós – azi Rubin Patiţia, Maialului (în maghiară Majális ut.) – azi Republicii, Apáczai Csere János – azi Argeş.
În 1964, ca urmare a desprinderii de sub influenţa sovietică are loc o nouă modificare a denumirii strazilor. Piaţa Malinovski devine Piaţa Victoriei, Bulevardul V. Molotov devine Dr. Petru Groza, strada Puşkin îşi reia vechea denumire de Universităţii, iar Bulevardul Kossuth împreună cu Armata Roşie formează acum Bulevardul Lenin.
Bulevardul Regele Mihai I – azi Memorandumului se va numi din 1948, după abdicarea regelui, Bulevardul 30 Decembrie, iar strada Maialului devine strada Republicii, din 1964, în perioada interbelică numindu-se Regală.
Perioada post comunistă
După revoluţia din Decembrie 1989, pentru a sublinia dorinţa de reînnodare a legăturii cu trecutul democratic, s-a revenit la multe din denumirile perioadei interbelice: Bulevardul Regele Ferdinand, Calea Dorobanţilor, Memorandumului, Gen. Eremia Grigorescu, Decebal, Bucureşti, Ion I.C.Brătianu, Iuliu Maniu, Piaţa Unirii.
În amintirea celor ce au murit în 21 Decembrie 1989, la Librăria Universităţii, Bulevardul Petru Groza s-a numit B-dul Eroilor, iar Bulevardul Lenin a devenit Bulevardul 21 Decembrie.
În ultimii ani se observă o creştere a numărului străzilor care poartă numele unor personalităţi clujene: Alexandru Borza (botanist, 1887-1971), Al. Vaida Voevod (om politic, 1872-1950), C-tin Daicoviciu (istoric, 1898-1973), David Prodan (istoric, 1902-1992), Emil Isac (scriitor, 1886-1954), Iuliu Haţeganu (medic, 1885-1959), Iuliu Moldovan (medic, 1882-1966), Lucian Blaga (poet, filozof-1895-1961 ), Octavian Goga (poet, om politic, 1881-1938), Romulus Vuia (etnograf, muzeograf, 1887-1963), Sextil Puşcariu (lingvist, filolog, 1877-1948), Sigismund Toduţă (compozitor, muzicolog- 1908-1991), Ştefan Ludwig Roth (preot, om politic, 1796-1849), Victor Deleu (primar, 1876-1940), etc. Astfel, numele acestor personalităţi remarcabile au devenit locuri comune pentru memoria şi conştiinţa locală.
Aruncând o privire pe hărţile oraşului din diferiţi ani, spiritul acelor vremuri iese în evidenţă cu pregnanţă, dându-ne o imagine a ceea ce este peren şi efemer în viaţa comunităţii. Semnificatinv, una dintre foarte puţinele străzi care nu şi-a schimbat numele este strada Donath (Dónát), numită astfel după legendarul cioban „care a salvat Clujul de turci”.
Sursă @ https://www.bjc.ro/…/Denumirea_str%C4%83zilor_din_Cluj…
Bibliografie
1. Călăuza Clujului / Orosz, Francisc .- Cluj : Tipografia „Concordia”, 1933
2. Călăuza oraşului Cluj : Partea I-a / Borteş, Petru .- Cluj : Tipografia Naţională, 1937
3. Cluj-Napoca : ghid / Buta, Iuliu .- Bucureşti : Sport Turism, 1989
4. Clujul / Pascu, Ştefan .- Cluj : [s.n.], 1957
5. Koloszvár: helynév – és településtörténeti adattár / Asztalos Lajos .- Kolozvar : Polis, 2004 .- ISBN 973 8341 442
6. http://www.cluj4all.com/navigator
Eveniment
Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului
La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.
Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.
Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.
În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.
Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.
Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.
Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.
Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.
📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.
Primul pas greșit al hoților
10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.
11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.
Ce au găsit în bagaje
În valize, anchetatorii descoperă:
-
18 lănțișoare din metale prețioase
-
parfumuri
-
cartușe de țigarete
-
pachete de cafea și alte bunuri
O operațiune la secundă
Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.
📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video
Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj
Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului
IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România
Cluj-Napoca interzice fumatul în parcuri, stații și baze sportive. Amenzi până la 500 lei
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
În Cluj Napoca se află una dintre cele mai vechi clădiri din România. Are aproape 1.000 de ani
-
Eveniment4 weeks agoAtentie video cu impact emotional !A fost spulberat de o mașină, dar s-a ridicat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat – accident șocant în Cluj!
-
Transport4 weeks agoȘoferii CTP Cluj-Napoca, cu un nou look! Uniforme moderne și elegante
-
Stiri3 weeks agoSchimbare istorică la Aeroportul din Cluj! Se elimină una dintre cele mai enervante reguli pentru pasageri
-
Eveniment3 weeks ago„Ultimul UNTOLD la Cluj… așa cum îl știți!” – Anunț misterios care zguduie fanii festivalului. Sfârșit sau un nou început?
-
Stiri4 weeks agoTIR-urile ignoră restricțiile și traversează Gilăul și Baciu – Probleme în trafic la Cluj
-
Orasul Tau2 weeks agoPovestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar
-
mobilizare3 weeks agoClujul se unește pentru Răzvan, băiețelul de 4 ani care are nevoie de o minune ca să trăiască o copilărie normală
-
Eveniment4 weeks agoAccident spectaculos în Andrei Mureșanu: Mașină răsturnată și doi bărbați ajunși la spital