Connect with us

Actualitate

Extinderea Sistemului Electronic de Monitorizare în 20 de Județe, inclusiv Cluj: Supravegherea Agresorilor prin Brățări Electronice

Dani Muresan

Published

on

Din 1 ianuarie 2024, un număr de 20 de județe din România au intrat într-o nouă etapă a implementării Sistemului Electronic de Monitorizare. Printre aceste județe se numără Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea.

Pentru a se conforma cerințelor legale, au fost achiziționate 2.400 de kituri de monitorizare, extinzând astfel sistemul care, începând cu 1 octombrie 2022, a devenit operațional în București și județele Iași, Mureș și Vrancea. Această inițiativă a fost luată pentru a monitoriza cazurile care implică emiterea unui ordin de protecție provizoriu, unui ordin de protecție sau a unui ordin european de protecție prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1025 din 10 august 2022, implementarea sistemului într-un mod pilot a fost planificată să se desfășoare în trei etape, luând în considerare cazurile de aplicare și aria teritorială în care urmează să fie operaționalizat acest sistem.

Spațiile destinate monitorizării electronice au fost pregătite și echipate cu logistică necesară pentru a asigura desfășurarea corectă a activităților de supraveghere electronică. Utilizarea acestor sisteme electronice reprezintă o modalitate de monitorizare și supraveghere, fără a fi considerate măsuri coercitive, având rolul de a asigura respectarea măsurilor dispuse în procedurile judiciare, contribuind la asigurarea drepturilor persoanelor protejate.

Aceste sisteme nu garantează în mod direct integritatea fizică a persoanelor protejate, dar facilitează luarea unor măsuri pentru a preveni contactul direct între victimă și agresor în cazurile de violență domestică sau pentru a asigura respectarea regulilor privind arestul la domiciliu și supravegherea la distanță în viitor.

Cum funcționează sistemul de monitorizare?

Procesul de monitorizare se desfășoară automat, fără intervenție umană, pe dispozitive electronice în România, bazându-se pe identificatoarele acestora și respectând anumite reguli prestabilite. Informațiile privind identitatea persoanei supravegheate și a persoanelor protejate sunt accesibile doar organului de supraveghere care inițiază semnalarea.

Rolurile, regulile și procedurile de monitorizare, alertare și intervenție sunt stabilite clar pentru utilizarea sistemului de monitorizare electronică. Aceste informații sunt partajate astfel încât datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere să nu fie cunoscute în timpul monitorizării, păstrându-se doar identificatoarele dispozitivelor, și eliminând intervenția umană acolo unde este posibil.

Organul de supraveghere nu accesează inițial datele de localizare ale dispozitivelor, acestea fiind asociate doar în cazul generării unei alerte care semnalează încălcarea regulilor stabilite. Astfel de alerte sunt transmise automat către dispeceratul Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică și către Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, pentru intervenție.

Dispozitivele electronice de supraveghere, utilizate în cazuri precum ordinul de protecție provizoriu, ordinul de protecție, ordinul european de protecție, controlul judiciar și arestul la domiciliu, constau în brățări care sunt fixate la gleznă sau, în anumite situații excepționale, la brațul persoanei monitorizate.

Aceste dispozitive emit avertizări în cazul producerii unor alerte specifice, precum apropierea de anumite zone, părăsirea neautorizată a locuinței, depășirea unor limite prestabilite, intrarea neautorizată în anumite zone sau atingerea unor niveluri critice ale bateriei.

Proiectul are un buget de peste 165 milioane de lei

Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 165.000.000 de lei, iar Inspectoratul General al Poliției Române a semnat un acord-cadru la data de 1 septembrie 2022 pentru achiziționarea sistemului informatic și a 15.000 de kituri de monitorizare, pentru implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.

Acest acord-cadru va fi implementat pe o perioadă de 48 de luni, având o valoare totală de 165.782.991 de lei fără T.V.A.

În primele 11 luni ale anului 2023, în cadrul Proiectului Pilot pentru implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică la nivelul D.G.P.M.B. și al inspectoratelor de poliție județene Iași, Mureș și Vrancea, au fost emise 3.320 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice. Acestea includ 2.174 de ordine de protecție provizorii și 1.146 de ordine de protecție, toate fiind emise de instanțele judecătorești.

De asemenea, în 428 de situații s-a impus obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, ceea ce reprezintă 12,9% din totalul ordinelor

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Escrocheriile online fac ravagii în România: Doar 4% dintre victime își recuperează banii

Alex Campian

Published

on

Alertă de securitate cibernetică – fraude online și investiții false în România

Românii sunt tot mai des ținta unor escrocherii online sofisticate: de la apeluri care par a veni de la bancă, până la clipuri deepfake cu vedete care promovează investiții false. Fenomenul este în creștere rapidă, iar rata de recuperare a banilor pierduți este dramatic de mică — doar 4%.

Potrivit experților, fraudele cu investiții false, în special în criptomonede, sunt în topul metodelor de înșelăciune în Europa. Românii sunt ademeniți să trimită bani pe platforme care promit câștiguri rapide, dar odată transferați, fondurile dispar fără urmă.

„Știind cum funcționează, m-a prins cumva pe subiect și mi-a câștigat încrederea. Mi-a recomandat să depun banii la un ATM de Cripto, explicând că vor ajunge în contul meu”, a povestit o victimă, citată de Știrile ProTV.

Spoofing, deepfake și cărăuși de bani

Una dintre cele mai frecvente metode este spoofing-ul – apeluri telefonice care par să provină de la bănci sau instituții oficiale. Victima este convinsă să transfere bani într-un „cont securizat”, pierzând astfel economiile.

Totodată, internetul este invadat de clipuri video deepfake în care apar chipuri familiare — vedete, influenceri, antreprenori — promovând scheme de îmbogățire rapidă.

„Vedem foarte multe reclame cu fețe cunoscute, dar care sunt sigur generate cu AI și sunt false”, a avertizat Ilie Pușcaș, manager al unei companii crypto.

Fraudele se extind și prin rețelele sociale. Românii primesc linkuri periculoase, oferte de muncă fictive sau sunt rugați să primească bani în cont pentru a-i transfera mai departe, devenind fără să știe “cărăuși” ai banilor proveniți din infracțiuni.

„Ești rugat să primești bani în cont, apoi să-i trimiți prin Cripto ATM sau servicii de transfer rapid. Banii provin din activități ilegale”, a explicat Alin Becheanu, director în cadrul Monitorizării Fraudei.

Pierderi globale uriașe

La nivel global, pierderile provocate de escrocheriile online au depășit 1.000 de miliarde de dolari. În România, rata de recuperare a banilor pierduți este extrem de mică – doar 4% dintre victime reușesc să își recupereze prejudiciul.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom