Potrivit Libertatea, la doar 20 de minute de București și 15 minute de Aeroportul Otopeni, România intră oficial într-o ligă rar frecventată a marilor destinații de entertainment. DraculaLand, un proiect privat de peste 1 miliard de euro, a fost lansat oficial și promite să devină cea mai amplă dezvoltare integrată de divertisment, retail, tehnologie și cultură din Europa.

Întins pe 160 de hectare, cu un parc tematic ce depășește 780.000 de metri pătrați, DraculaLand nu este gândit ca un simplu parc de distracții, ci ca un ecosistem complet, construit pentru experiențe de mai multe zile și pentru impact economic pe termen lung.

„DraculaLand este un proiect național. Un simbol că România poate construi repere, nu doar clădiri”, a declarat Dragoș Dobrescu, fondatorul proiectului.

O infrastructură de entertainment la scară continentală

Dezvoltat împreună cu parteneri internaționali din arhitectură, inginerie, finanțe și inovație, proiectul îmbină turismul, tehnologia, cultura și stilul de viață într-o singură destinație coerentă. Conceptul merge dincolo de imobiliare, fiind gândit ca o declarație culturală și economică.

„Nu este doar un proiect imobiliar, ci un loc în care arhitectura, tehnologia și creativitatea se întâlnesc într-un mod rar în Europa”, a explicat Gino Garbellini, partener fondator Piuarch Milano.

DraculaLand, fizic și digital

În paralel cu dezvoltarea fizică, DraculaLand va avea propriul metavers, realizat în Unreal Engine 5, un „digital twin” al destinației. Utilizatori din întreaga lume vor putea explora universul DraculaLand, participa la evenimente și interacționa în timp real cu ceea ce se întâmplă în parc.

Metaversul va integra:

• DraculaCoin, token nativ utilizabil atât digital, cât și fizic

• NFT-uri pentru proprietate digitală și experiențe exclusive

• Avataruri personalizate cu AI

• Conectare live cu concerte, festivaluri și competiții din parc

Ce va include DraculaLand

🔴 DraculaLand Theme Park
– peste 780.000 mp, 6 zone tematice imersive și 40+ atracții majore

🔴 Arenă multifuncțională
– ~80.000 mp, 22.500 de locuri, destinată concertelor, festivalurilor, esportsului și marilor evenimente internaționale

🔴 Fashion & Home-Deco Luxury Outlet
– 9.000 mp retail, 3.000 mp food & beverage, peste 70 de branduri, concept realizat cu Piuarch Milano și The Mall Firenze

🔴 Complex hotelier tematic
– 1.200 de camere: Dracula Grand Hotel (4★), Dracula Family Hotel (3★+), Dracula Inn (3★)

🔴 Aqua Park & Thermal Spa
– 50.000 mp, peste 30 de atracții acvatice și una dintre cele mai mari piscine cu valuri din Europa

🔴 Racing Track & Motor Park
– circuit de 4,5 km, paddock, zone VIP și facilități media

🔴 Business Accelerator & Tech Hub
– 15.000 mp, peste 1.000 de stații de lucru pentru startup-uri din gaming, AI și industriile creative digitale

Impact economic major

Potrivit estimărilor actuale, DraculaLand va genera:

• peste 5.000 de locuri de muncă directe și indirecte

• un impact economic de aproximativ 5 miliarde de euro în următorii 10 ani

• circa 3 milioane de vizitatori anual, încă din prima fază

„Nu vorbim doar despre un parc tematic, ci despre un activ cultural și economic care va consolida poziția României pe harta turismului mondial”, a subliniat Vlad Marinescu, fost președinte al Federației Internaționale de Esports.

Prin combinarea arhitecturii, tehnologiei de vârf și unuia dintre cele mai cunoscute simboluri românești, DraculaLand își propune să transforme mitul într-o legendă modernă și România într-o destinație de referință pentru divertismentul global 🦇

Clujul accelerează transformarea mobilității urbane, iar potrivit informațiilor prezentate monitorulcj.ro, primarul Emil Boc subliniază că viitorul orașului depinde de un transport public rapid, de calitate și conectat inteligent. „Opțiunea pentru transportul public trebuie să fie una firească pentru oameni”, a afirmat edilul, accentuând nevoia unor servicii eficiente și competitive cu utilizarea mașinii personale.

Administrația locală pregătește un nou studiu amplu, ce va fi inclus la rectificarea bugetară din decembrie, pentru a identifica cele mai eficiente trasee, conexiuni și zone unde se impun benzi dedicate. Obiectivul este clar: transportul public trebuie să devină mai rapid, mai confortabil și mai simplu decât deplasarea cu automobilul.

Primarul a amintit că introducerea biletului de 90 de minute reprezintă „un pas înainte, dar insuficient” în absența unui sistem complet optimizat. Succesul depinde de calitatea rețelei, respectarea orarelor, conectivitatea dintre cartiere și zonele de interes și, cel mai important, implicarea cetățenilor. „Nu vom reuși fără clujeni alături de noi”, a insistat edilul.

„Green choice, easy choice”: oamenii trebuie să aleagă natural transportul public

Emil Boc a readus în discuție conceptul „green choice, easy choice”, explicând că oamenii vor alege transportul public doar dacă acesta este convenabil, predictibil și modern. „Nimeni nu alege autobuzul dacă nu este mai ușor și mai avantajos decât mașina”, a punctat primarul.

Printre măsurile anunțate se numără:

• benzi dedicate noi și prioritizarea mijloacelor de transport,

• autobuze curate, moderne și confortabile,

• optimizarea conexiunilor locuință–job–școală,

• reducerea timpilor de așteptare și creșterea frecvenței.

Studiul aflat în pregătire va analiza rutele actuale în funcție de comportamentul real al navetiștilor: „de unde vin oamenii și încotro merg ei?”. Rezultatele vor fundamenta intervenții riguroase, adaptate anului 2025, nu datelor vechi din 2020.

Centura metropolitană – element-cheie pentru fluidizarea traficului

Primăria subliniază că tronsonul I al centurii metropolitane Cluj–Florești, care urmează să intre în implementare în 2026, va contribui decisiv la descongestionarea traficului. Proiectul continuă strategia privind culoarele prioritare pentru transportul public pe direcția Florești–IRA, facilitând deplasările rapide pe una dintre cele mai încărcate rute din oraș.

Pe termen mediu, Clujul își propune o mobilitate urbană modernă, cu o rețea eficientă ce conectează cartierele, zonele de interes și marile fluxuri de navetiști. Noul studiu de mobilitate va indica exact unde sunt necesare intervențiile, ce rute trebuie optimizate și cum poate deveni transportul public soluția naturală pentru clujeni.

„Este o adevărată revoluție a mobilității, singura capabilă să reducă poluarea, zgomotul și să crească calitatea vieții în oraș”, a concluzionat primarul Emil Boc, subliniind că succesul depinde de viziune, expertiză și parteneriat cu comunitatea.

Cartierul Mănăștur va avea acces direct la Centura Metropolitană a Clujului prin Nodul 8, un punct rutier important care va conecta zona cu trei drumuri noi: DL22 (Aleea Bâlea), DL23 (legături interne în Mănăștur) și DL24 (Edgar Quinet – Făget).

Proiectele, aprobate în 2025, prevăd investiții totale de peste 135 de milioane de lei (fără TVA) și exproprieri de circa 10 milioane de euro, gestionate de Domeniul Public Napoca, compania Consiliului Local.

Ce va însemna Nodul 8 pentru Mănăștur

Nodul 8 face parte din Tronsonul 2 al viitoarei centuri și va fi principala poartă rutieră pentru sudul Mănășturului.

• DL22 – legătura cu Aleea Bâlea: va traversa străzile Cernăuți, Basarabiei și Dimitrie Gusti, până la Aleea Bâlea, și va include carosabil modernizat, pistă de biciclete și stații de transport public. Valoarea estimată: ~80 milioane lei.

• DL23 – conexiune internă: va permite redistribuirea traficului local din cartier, reducând blocajele actuale.

• DL24 – conexiune Edgar Quinet – Făget: va lega zona rezidențială de viitoarea centură, oferind o ieșire rapidă spre sud.

Trafic și beneficii

Noile drumuri nu vor permite circulația camioanelor grele, pentru a proteja rețeaua stradală a cartierului. Scopul principal este decongestionarea arterelor Câmpului – Primăverii – Mehedinți și crearea unei rute rapide către Centura Metropolitană pentru locuitorii din zonele Basarabiei, Huedinului și Edgar Quinet.

Deși proiectul este aprobat, finanțarea concretă nu a fost încă asigurată, iar implementarea depinde de următorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene.

Nodul 8 se anunță drept „poarta Mănășturului către Centura Metropolitană”, cu infrastructură modernă, piste velo și transport public integrat — o investiție menită să aducă un trafic mai decent în cel mai mare cartier al Clujului.