Primăria comunei Chinteni, județul Cluj, a achiziționat o dronă profesională de 36.000 de euro și un sistem de 139 de camere video prin fonduri PNRR, în timp ce infrastructura rutieră rămâne neacoperită. (Sursa: SpotMedia)

Primăria comunei Chinteni, cu aproximativ 7.000 de locuitori, a implementat recent un proiect de supraveghere și cartografiere prin fonduri europene, care include o dronă WingtraOne GEN II PPK și un sistem de 139 de camere video amplasate pe raza localității. Drona, un aparat profesional VTOL (vertical take-off and landing) folosit uzual pentru proiecte industriale și lucrări de infrastructură, a costat 182.500 de lei (aproximativ 36.020 de euro).

Primărița comunei, Magdalena Lucia Suciu, aflată la al șaptelea mandat, a recunoscut că achiziția nu a fost prioritatea sa:
„Să vă spun drept: eu nu mi-am dorit această dronă. Pentru că nu cred că era o prioritate. Noi suntem o comună în dezvoltare. Nouă ne trebuie drumuri.”

Ea a explicat că achiziția a fost posibilă doar datorită liniilor de finanțare disponibile prin PNRR:
„Știți cum sunt oamenii… dacă nu accesezi fonduri, spun că nu faci nimic, nu aduci fonduri, în comună!”

Camerele video și rolul lor

Sistemul de 139 de camere instalate în comună este destinat monitorizării spațiilor publice și a traficului rutier, potrivit primăriței. Acestea pot fi, de asemenea, utilizate pentru identificarea persoanelor dispărute sau pentru situații de urgență.

Totuși, experții atrag atenția că o dronă de această valoare și complexitate poate fi excesivă pentru o comună cu 7.000 de locuitori, existând soluții mai simple și mai eficiente din punct de vedere al costurilor.

Alte investiții din proiect

În cadrul aceluiași proiect PNRR, Primăria Chinteni a mai achiziționat două pubele inteligente, patru bănci inteligente și două stații de reîncărcare pentru vehicule electrice. Primărița a subliniat că toate investițiile urmăresc creșterea siguranței și protecției locuitorilor:
„Toate aceste investiții au un scop clar: creșterea gradului de siguranță și protecție pentru toți locuitorii comunei Chinteni”, a precizat Magdalena Lucia Suciu pe 5 decembrie 2025.

În același timp, primărița a criticat dificultățile birocratice în accesarea fondurilor europene:
„Ni se cer tot felul de lucruri. Să aibă drumul clădiri pe margine… Biserici, să zicem. Păi dacă e jumătate în extravilan, acolo nu va avea. Că nu poți construi legal în extravilan. Drumurile noastre sunt traversate de cale ferată … Și nu ne încadrăm.”

Recent, autoritățile au finalizat și lucrările de asfaltare a străzii Munții Zarandului, prin turnarea ultimului strat de asfalt.

Context național

Achizițiile scumpe de drone și sisteme de supraveghere nu sunt unice în România. Alte comune, precum Ciuperceni și Berlești, din județul Gorj, au implementat echipamente similare, însă eficiența acestora pentru dezvoltarea reală a infrastructurii și a comunităților este discutabilă.

Un incendiu puternic a izbucnit duminică seara la o fabrică de prelucrare a polistirenului din localitatea Iclod, județul Cluj. Flăcările au cuprins o hală în care era depozitat polistiren, incendiul manifestându-se pe o suprafață de aproximativ 2.000 de metri pătrați, cu degajări mari de fum.

Pentru gestionarea situației, pompierii clujeni au mobilizat un dispozitiv amplu de intervenție. La fața locului au acționat 9 autospeciale de stingere, 2 autoscări și un echipaj SMURD, obiectivul principal fiind limitarea propagării incendiului către alte construcții din apropiere.

Din cauza riscurilor generate de fumul dens, autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru avertizarea populației din zonă. De asemenea, în sprijinul pompierilor din Cluj au fost solicitate forțe din alte județe, fiind trimise o autospecială de stingere cu roboți din județul Mureș și o autospecială de mare capacitate din județul Bistrița-Năsăud.

Intervenția rapidă a pompierilor a permis protejarea halelor aflate în imediata vecinătate, iar până la acest moment nu au fost raportate persoane rănite sau care să necesite îngrijiri medicale.

Operațiunea de stingere și de înlăturare a efectelor incendiului a continuat pentru eliminarea oricărui pericol, urmând ca, ulterior, să fie stabilite cauzele exacte ale izbucnirii focului.

Accesul spre Salina Ocna Dej a fost blocat, pe 14 ianuarie, de sute de camioane care au format o coloană de peste un kilometru, în contextul exploziei cererii de sare pentru drumuri. Șoferii au declarat că au așteptat ore întregi, unii chiar peste 24 de ore, pentru a reuși să încarce marfa necesară firmelor de deszăpezire.

Presiunea generată de iarna severă s-a reflectat direct în cifre: într-o singură zi au fost livrate aproximativ 5.500 de tone de sare, de aproape zece ori mai mult decât în întreaga iarnă precedentă, când, între ianuarie și martie 2025, livrările au totalizat aproximativ 700 de tone, potrivit dejeanul.ro.

Cozi de peste un kilometru și trafic îngreunat

Timp de mai bine de o săptămână, zeci și sute de camioane au ocupat un sens de mers al străzii Văii, dar și aleile din apropierea salinei. Coloana s-a întins pe mai bine de un kilometru, blocând o bandă de circulație și îngreunând traficul în zonă.

În paralel cu transportul rutier, sarea a fost încărcată și în zeci de vagoane de tren, o parte semnificativă a producției fiind expediată pe calea ferată.

Stocuri epuizate mai repede decât era estimat

Firmele de deszăpezire nu au anticipat o iarnă atât de grea, iar stocurile realizate încă din toamnă s-au epuizat în doar câteva zile. În mod normal, încărcarea se făcea pe bază de programare, însă lipsa alternativelor i-a determinat pe drumari să își trimită șoferii direct la rând, inclusiv printre cei deja programați.

Unii șoferi au afirmat că așteptau încă din ziua precedentă, iar alții au depășit chiar 24 de ore de staționare, situație care a dus la expirarea timpilor legali de conducere.

Salina a lucrat inclusiv noaptea

Reprezentanții Salinei Ocna Dej au precizat că marfă a existat suficientă, însă cozile s-au format deoarece toți clienții au solicitat simultan același produs: sare pentru drumuri.

Directorul Salinei Ocna Dej, Alin Ioan Sălătioan, a declarat că unitatea a fost pregătită încă din vară și dispunea de rezerve suficiente în subteran, care necesitau doar evacuare și încărcare.

Pentru a face față cererii ridicate, conducerea a decis să cheme angajați de acasă, astfel încât activitatea să continue inclusiv pe timpul nopții. Potrivit reprezentanților salinei, timpul de procesare pentru fiecare camion nu a depășit 15 minute, însă afluxul masiv de solicitări a generat timpi mari de așteptare.

Sursa ifo: dejeanul.ro