Connect with us

Cultura

Ce a ales să facă această adolescentă din Cluj în loc să meargă la liceu? Răspunsul te va surprinde!

Cosmin Ardelean

Published

on

O adolescentă din Cluj și-a ales destinul: „Oile sunt totul pentru mine!” – Viața neașteptată a Mariei Loredana

În timp ce mulți tineri de vârsta ei visează la viața urbană și la cariere moderne, Maria Loredana Rus, o adolescentă de 17 ani din comuna Cătina, județul Cluj, a ales un drum total diferit: creșterea oilor. Deși a absolvit doar opt clase, tânăra nu și-a dorit să plece de acasă pentru a-și continua studiile, ci a ales să rămână alături de familie, dedicându-se complet vieții la fermă.

„Nu regret deloc alegerea mea. Viața la țară e sănătoasă, aerul e curat, mâncarea e naturală, iar animalele îmi oferă un sentiment de împlinire pe care orașul nu mi l-ar putea da niciodată”, mărturisește Maria.

O tradiție de familie dusă mai departe

Maria provine dintr-o familie cu o lungă tradiție în agricultură. Bunicii și părinții ei au trăit dintotdeauna din creșterea animalelor și din muncile câmpului, iar dragostea pentru fermă i-a fost insuflată de mică. În urmă cu doar trei ani, familia sa deținea o turmă de 80 de oi, însă din cauza unor dificultăți, au fost nevoiți să vândă aproape toate animalele, rămânând doar cu trei.

În loc să se lase descurajată, Maria a decis să reconstruiască ceea ce părea pierdut. Cu multă muncă și determinare, și-a mărit efectivul la 15 oi, iar visul său este să ajungă la 150 de capete.

O zi la fermă: trezire la 6 dimineața și muncă până seara târziu

Programul unei tinere ciobănițe nu este deloc ușor. Ziua Mariei începe la ora 6 dimineața cu un ceai fierbinte, urmat de îngrijirea animalelor. Împreună cu părinții, hrănește oile și vacile, curăță grajdurile și pregătește hrana pentru animale. După-amiaza, munca se reia, iar în timpul verii, ziua se prelungește și mai mult, odată cu sezonul adunării fânului.

Fermă familiei se întinde pe 10 hectare de teren, asigurând hrana pentru 25 de vaci și cele 15 oi. Laptele vacilor este colectat pentru vânzare, iar din laptele de oaie, familia își produce propria brânză. Maria visează să își deschidă propriul punct de procesare, pentru a aduce pe piață produse lactate tradiționale.

Viitorul Mariei: între tradiție și ambiție

Într-o lume în care tot mai mulți tineri părăsesc satele pentru orașe, Maria este un exemplu rar de determinare și pasiune pentru viața rurală. Chiar dacă sora ei nu împărtășește aceeași pasiune pentru creșterea animalelor, Maria este hotărâtă să își urmeze visul.

„Oile, vacile, pământul – toate acestea sunt parte din viața mea. Nu aș schimba nimic și sunt fericită că am ales această cale”, spune cu mândrie tânăra fermieră.

Cu susținerea familiei și o determinare de fier, Maria Loredana Rus își clădește viitorul pe baza valorilor autentice, dovedind că pasiunea pentru agricultură poate fi la fel de puternică precum oricare altă carieră modernă.

Facebook Comments Box
Tetarom

Cultura

Eroi de poveste pe scena Teatrul de Păpuși „Puck”: weekend magic pentru copiii din Cluj

Alex Campian

Published

on

Finalul de săptămână aduce la Teatrul de Păpuși „Puck” un nou maraton de povești clasice, reinterpretate pentru publicul tânăr. Micii spectatori sunt invitați să pășească într-un univers al marionetelor, al aventurii și al emoțiilor puternice, în cadrul unor spectacole care îmbină tradiția cu formule scenice moderne.

„Jancsi és Juliska” – aventură și suspans în limba maghiară

Sâmbătă, 21 februarie, de la ora 11:00, scena este dedicată spectacolului „Jancsi és Juliska” / „Hänsel și Gretel”, inspirat din celebra poveste a Frații Grimm. Montarea, realizată în limba maghiară, propune o variantă dinamică a basmului cunoscut.

În această adaptare, conflictul pornește dintr-o situație dificilă în familie: părinții trebuie să vândă capra pentru a-și achita datoriile. Cei doi copii decid să intervină și, ajutați de spiridușul pădurii, pornesc în căutarea unei soluții salvatoare. Spectacolul mizează pe ritm alert, elemente vizuale expresive și o construcție scenică ce menține suspansul până la final.

„Scufița Roșie” – dublă reprezentație duminică

Duminică, 22 februarie, unul dintre cele mai iubite titluri din repertoriu revine în fața publicului: „Scufița Roșie”, cu reprezentații programate la 11:00 și 12:30.

Montarea poartă semnătura regizorului Bogdan Ulmu și se remarcă prin tehnica dublării: păpușile animate în spatele paravanului sunt completate de actori costumați, prezenți simultan pe scenă. Rezultatul este o experiență teatrală complexă, care creează o conexiune directă între poveste și public.

Pentru cei care nu pot ajunge în weekend, spectacolul va avea o reprezentație suplimentară marți, 24 februarie, de la ora 17:00.

Tradiție culturală și accesibilitate

Fondat în 1950, Teatrul „Puck” rămâne un reper cultural important pentru Cluj, cu peste 300 de premiere și proiecte dedicate copiilor și familiilor, inclusiv festivalul WonderPuck.

Biletele pentru spectacolele de la sediu pot fi achiziționate online, prin platforma Entertix, sau direct de la casieria teatrului. Prețurile variază între 12 lei (elevi și studenți) și 48 de lei pentru adulți în weekend, cu tarife reduse pentru reprezentațiile din timpul săptămânii.

Organizatorii recomandă sosirea cu cel puțin 15 minute înainte de începerea spectacolului. Vârsta minimă recomandată pentru ambele producții este de patru ani.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cultura

O casă evreiască salvată din ruină va prinde viață la Cluj. Povestea unei familii deportate care revine în istorie

Alex Campian

Published

on

O casă din lemn, veche de peste un secol, pornește într-o a doua viață. Construcția evreiască din Cămârzana, județul Satu Mare, va fi reconstruită în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, unde va deveni un simbol al memoriei comunității evreiești din Transilvania precizeaza faclia.ro.

Casa a aparținut familiei Weinstein, deportată în 1944 în lagărele naziste. Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii au fost parte din comunitatea evreiască din Țara Oașului, iar povestea lor rămâne una dintre miile de istorii frânte în timpul Holocaustului.

De la uitare la patrimoniu național

După deportări, locuința a rămas în folosința unei familii românești, iar în anii ’80 a fost donată Muzeului Județean Satu Mare. Ani la rând, casa nu a putut fi valorificată muzeologic, iar mutarea ei pe un teren privat a expus-o degradării.

Inițiativa salvării i-a aparținut artistului Belu-Simion Făinaru, care, alături de alți colaboratori și instituții culturale, a reușit transferul construcției la Cluj. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Muzeul Etnografic al Transilvaniei, al Muzeul Județean Satu Mare și al Consiliul Județean Cluj.

Ultimul transport, format din bârne și elemente structurale masive, a ajuns recent în incinta parcului, încheind o operațiune logistică realizată cu patru camioane.

Un memorial viu dedicat evreilor din Transilvania

Casa va fi reconstruită în cursul acestui an și va deveni un punct de dialog cultural și educațional. Specialiștii consideră că amplasarea într-un muzeu în aer liber este soluția optimă pentru conservarea profesionistă a construcției din lemn și pentru integrarea ei într-un circuit muzeal accesibil publicului larg.

Pentru inițiatori, proiectul nu este doar unul arhitectural, ci unul de recuperare a memoriei. O gospodărie simplă devine astfel un spațiu al reflecției asupra trecutului, al comunităților dispărute și al responsabilității de a păstra istoria vie.

Odată reconstruită, casa evreiască din Cămârzana va completa patrimoniul cultural al Clujului cu o pagină esențială despre identitate, conviețuire și memorie.

Sursa info&foto: faclia.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cultura

TIFF introduce Premiul „Janovics Jenő” la ediția aniversară din 2026

Alex Campian

Published

on

TIFF introduce Premiul „Janovics Jenő” la ediția aniversară din 2026

Începând cu ediția aniversară TIFF.25, programată între 12 și 21 iunie 2026 la Cluj-Napoca, Festivalul Internațional de Film Transilvania instituie Premiul „Janovics Jenő”. Distincția, dedicată memoriei unuia dintre pionierii cinematografiei clujene și europene, va fi acordată anual unei personalități internaționale care a marcat cinemaul prin spirit de pionierat, viziune și capacitatea de a deschide drumuri noi în industrie precizeaza site-ul oficial al TIFF : tiff.ro

Creatorul „Hollywood-ului transilvănean”

Numele lui Janovics Jenő (1872–1945) este inseparabil de începuturile cinematografiei din Cluj și din această parte a Europei. Om de teatru și director al Teatrului Maghiar din oraș, Janovics a intuit foarte devreme potențialul filmului, într-o perioadă în care acesta era considerat mai degrabă o curiozitate tehnică decât o formă artistică majoră.

La începutul anilor 1910, când cinemaul era încă la stadiul de experiment ambulant, el a transformat Clujul într-un veritabil centru de producție cinematografică. În 1913 inițiază primele filmări de ficțiune realizate aici, în colaborare cu compania franceză Pathé, pentru producția Sárga csikó (Mânzul șarg). Filmul a circulat internațional și a demonstrat că producțiile din Transilvania pot ajunge pe piețele externe, nu doar în marile capitale europene.

În anii următori, Janovics a creat și susținut mai multe companii locale de producție: în 1914 înființează Studioul Janovics, în 1915 Casa de filme Proja, în 1916 Casa de film Corvin, iar în 1917 Casa de producție Transsylvania. A dezvoltat infrastructura necesară — transformând teatrul de vară, actualul Teatru Maghiar, într-un cinematograf — și a format echipe tehnice și actori dedicați filmului.

Sub patronajul său au lucrat regizori care aveau să devină figuri majore ale cinematografiei mondiale, precum Mihály Kertész, cunoscut ulterior la Hollywood drept Michael Curtiz, autorul celebrului Casablanca, sau Alexander Korda, viitorul fondator al industriei britanice moderne de film.

Între 1913 și începutul anilor ’20, la Cluj au fost realizate peste 60 de filme mute — melodrame, adaptări literare, producții istorice — iar orașul a devenit unul dintre cele mai active centre cinematografice din Europa Centrală. Moștenirea lui Janovics este una decisivă: a construit primul ecosistem cinematografic din regiune, a format profesioniști, a conectat producția locală la rețele internaționale și a demonstrat că filmul poate deveni o industrie culturală solidă. Practic, a pus Clujul pe harta cinematografiei europene înainte ca ideea unei industrii românești de film să fie consolidată.

Figura sa a fost evocată constant în cadrul TIFF, prin proiecții speciale prezentate sub formă de cine-concerte — precum Világrém (Din grozăviile lumii) sau A tolonc (Escortata, r. Michael Curtiz), producție realizată sub patronajul său — dar și prin lansări de carte, expoziții și proiecția documentarului Janovics Jenő, un Pathé maghiar (r. Bálint Zágoni).

Din 2026, numele lui Janovics Jenő va rămâne legat permanent de festival, prin trofeul care îi poartă numele.

Mai multe detalii despre programul TIFF.25 vor fi comunicate în perioada următoare.

Abonamentele pentru festival sunt disponibile online pe site-ul oficial TIFF.


Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania.

Janovics Jenő, pionier al cinematografiei clujene, omagiat prin Premiul TIFF 2026

Janovics Jenő (1872–1945), pionier al cinematografiei din Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era