Connect with us

Prin Oras

Malurile Someșului din zona industrială arată ca după război. Modernizarea nu cuprinde și acel tronson – FOTO

Alex Campian

Published

on

Malurile Someșului din zona industrială arată ca după război. Modernizarea nu cuprinde și acel tronson – FOTO

Primăria Cluj-Napoca a început în această toamnă un amplu proiect de amenajare a malurilor Someșului, pe șapte tronsoane. Din păcate, modernizarea se oprește în cartierul industrial, care cuprinde unele străzi precum Fabricii de Zahăr, Beiușului, Timișului, Blajului.Aici, râul arată ca după război. Singurii care se bucură sunt adolescenții care se pot ascunde prin tufișuri să bea și să fumeze liniștiți, feriți de ochii părinților și proprietarii de câini care își pot plimba animalele în voie.În această zonă, Someșul este plin de gunoaie, de la PET-uri și ambalaje până la deșeuri de dimensiuni mari. Igienizarea făcută din când în când de autorități sau de ONG-uri nu a vizat și acest segment al râului. Vegetația a împânzit malurile peste tot. Arborii au crescut în voie și au năpădit întreaga zonă.Pe ici colo au rămas amenajările făcute de organizatorii demersului Someș Delivery.Modernizarea malurilor Someșului cuprinde șapte tronsoane:Tronsonul 1: strada Donath – strada Mirăslău – vor fi amenajate zone pietonale și de ciclism, plantarea de aliniamente de arbori, folosirea unui sistem de iluminat public modern și eficient;Tronsonul 2: strada Mirăslău – strada Petuniei – va fi creată pistă pentru biciclete adiacentă străzii 1 Decembrie 1918, se va face trotuar nou, se va reabilita traseul pietonal de mal, se va face podeț peste râu, plantarea de arbuști și înierbarea suprafețelor adiacente aleilor pietonale propuse, modernizarea sistemului de mobilier urban, prelungirea aleilor pietonale spre albia râului.Tronsonul 3: Strada Petuniei – Platoul Sălii Sporturilor – se modernizează trotuarele, se fac piste pentru biciclete, se fac aliniamente de arbori, se plantează arbuști, se modernizează sistemului de mobilier urban etc.Tronsonul 4: Platoul Sălii Sporturilor – Podul Garibaldi – trotuare modernizate, realizarea de piste de biciclete, introducerea de aliniamente de arbori, plantarea de arbuști și înierbarea suprafețelor adiacente aleilor pietonale propuse, modernizarea sistemului de mobilier urban, prelungirea unei alei pietonale, amplasarea a două pavilioane cu funcțiuni de alimentație publică.Tronsonul 5: Strada Muzicescu – Strada 1 Decembrie 1918 – introducerea statutului rutier de zonă rezidențială pentru strada Gavril Muzicescu, pachete de gradene orientate spre apă, se reduce spațiul carosabil,Tronsonul 6: Hotel Napoca – Strada Mamaia – reorganizarea intersecției strada Mamaia – strada Dragalina, restrângerea benzilor carosabile, amplasarea de pachete de trepte de acces, gradene și platforme de repaus orienate spre Someș etc.Tronsonul 7: Strada Dragalina – Zona Camerei de Comerț și Industrie – modernizarea trotuarelor pe strada Dragalina, amenajarea unei suprafețe pietonale etc.Lucrările sunt realizate de Asocierea ACI Cluj (lider) – SOCOT SA – Simacek Facility Services. Valoarea lucrărilor este de 95.686.035,58 lei (fără TVA), iar durata de execuţie este de 19 luni.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite