Connect with us

Prin Oras

8 culte religioase au cerut Primăriei peste 11 milioane de lei și au primit, din bugetul local, 3 milioane. Boc: „Nu există altă entitate care să cheltuie mai atent și mai în interes public banul, decât Biserica!”

Alex Campian

Published

on

Factura la căldură crește cu 15% pentru clujenii racordați la sistemul public de termoficare, chiar dacă Boc face pomeni. Primăria investește sume colosale în Termoficare Napoca

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat astăzi alocarea sumei de 3 000 000 de lei de la bugetul local pe anul 2021 pentru opt culte religioase.Au fost depuse 35 de solicitări din partea cultelor, fiind solicitată o sumă totală de 11 110 982,71 lei. A fost alocată însă, de la bugetul local, doar suma de 3 000 000 de lei, pentru 33 de solicitări aprobate.Potrivit procesului verbal al Comisiei de analiză și selecție a cererilor de sprijin financiar, întrunită în 29 octombrie, consilierul local Alexandra Oană, de la USR Plus, și-a exprimat susținerea pentru lucrările de restaurare, asistență socială și reparații de strictă necesitate, menționând că aceasta este opinia partidului din care provine. Consilierul local PSD Vladimir Mătușan a propus suplimentarea bugetului pentru sprijinirea cultelor religioase, însă acest lucru nu era posibil datorită execuției bugetare. Viceprimarul Olah Emese a precizat că sumele de bani pentru sprijinirea unităților de cult se vor aloca până la sfârșitul anului și se vor justifica în 180 de zile din momentul alocării.Cultul ortodox a depus cele mai multe solicitări, 23, suma totală cerută fiind de 8 162 047,48 lei. A primit „doar” 1 968 000 lei. Cele mai importante proiecte bugetate: lucrări mozaic în Catedrala Mitropolitană (340 000 de lei); continuare construcție Centrul Misionar Sfântul Apostol Andrei (250 000 de lei); continuare lucrări construire biserică – Valea Chintăului (120 000 de lei); continuarea picturii la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Mănăștur (120 000 de lei).Cultul greco-catolic a avut o singură solicitare, cerând 1 000 000 de lei. A primit 450 000 de lei pentru continuarea construcției Complexului Catedralei Greco-Catolice din Piața Cipariu.Cultul romano-catolic și franciscan a depus 3 solicitări, cerând suma de 1 017 500 lei. A primit 195 000 de lei: pentru reparația gardului Bisericii Sfântul Mihail din Cluj-Napoca (105 000 lei) și pentru lucrări exterioare și fațadă la Mănăstirea franciscană (90 000 de lei).Cultul reformat a avut 4 solicitări, cerând 703 000 lei. A primit 260 000 de lei pentru: continuare lucrări de reparații turnurile și fațada bisericii reformate II (100 000 de lei); lucrări de întreținere și reparații curente la Centrul Social Religios al Parohiei Reformate nr. XI (20 000 de lei); restaurare Biserică Reformată din Iris (100 000 de lei); reabilitare termică modificări fațade, înlocuire tâmplărie exterioară la clădirea existentă – Corp C2 Parohia Reformată Cluj-Napoca X (40 000 de lei).Cultul unitarian, în baza unui singur proiect, a cerut 70 000 de lei. A primit 20 000 de lei pentru reparații interioare la sediul Episcopiei.Cultul adventist a avut o singură solicitare, 20 000 de lei. A primit 9 000 de lei pentru înlocuirea ușii principale de intrare, renovare subsol Biserica Speranța.Cultul penticostal a depus o solicitare, pentru suma de 68 000 de lei. A primit 68 000 de lei pentru reparații interioare ale Bisericii Vestea Bună.Cultul baptist a avut o solicitare de 70 435, 23 lei. A primit 30 000 de lei pentru repararea fațadei și înlocuirea tâmplăriei clasice cu tâmplărie PVC la Biserica Creștină Baptistă nr. 1.În cadrul ședinței de Consiliu Local de astăzi, primarul Emil Boc și-a exprimat susținerea pentru proiectul alocării de fonduri de la bugetul local pentru cultele religioase:„E un proiect care poate stârni controverse, dar aș vrea să îl înțelegeți la adevărata lui valoare. Anul trecut nu am alocat resurse financiare pentru culte, pentru că am avut un an extrem de complicat și de greu. Nici anul acesta nu este mai ușor cu mult, dar totuși am găsit 3 milioane de lei, măcar pentru a da un semnal că o comunitate puternică înseamnă a avea grijă de toată lumea, înseamnă să ai grijă și de societatea civilă, prin deschiderea pe care trebuie să o ai, să ai grijă de parteneriatul cu mediul de afaceri, cu universitățile, cu celelalte structuri ale statului, dar și cu cultele religioase.Indiferent cărui cult aparținem, respectul față de cultele religioase trebuie să existe! Am spus-o și la 1 Decembrie, când am văzut acea dezbatere scurtă și care s-a încheiat repede pentru că a fost o greșeală din partea Comisiei Europene, repet, sunt unul dintre cei mai mari susținători ai proiectului european, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să taxăm atunci când apar derapaje. A fost acel derapaj apărut la Comisia Europeană de a scoate din liniile de comunicare ale Comisiei Europene termenul de «Crăciun». Și să fie înlocuit cu termenul de «sărbători». O greșeală enormă care neagă identitatea seculară a Uniunii Europene. Dacă Europa are la această oră o identitate incontestabilă de cel puțin 1000 de ani, acea identitate este identitatea creștină. Putem să fim atei sau putem să fim credincioși, este opțiunea personală a fiecăruia. Dar nu putem nega existența. Iar aceste valori nu trebuie puse într-un con de umbră, ci, dimpotrivă, trebuie respectate, fiindcă ele constituie fundamentul construcției politice viitoare, bazate pe toleranță, bazate pe echilibru, pe modernitate, pe capacitatea de a ne accepta unii pe alții. Că, până la urmă, să știți că și democrația tot din creștinism putem spune că își are rădăcinile pentru că, dacă vă uitați la preceptele creștine, putem spune că se vor regăsi după aceea preluate în valori democratice. Nu există incompatibilitate. Dimpotrivă, împreună, religia și democrația pot merge în aceeași direcție dacă construim cea mai bună lume posibilă pe care o putem avea aici pe pământ, prin promovarea acestor valori care țin de transparență, de toleranță, de grijă față de celălalt, de care nimeni să nu fie uitat, nimeni să nu fie abandonat, de a nu fura, de a lupta împotriva corupției, de a fi egali în fața legii și a autorităților publice, indiferent de averea pe care o ai, sunt lucruri pe care le aveți și în religie, și în democrație, nu sunt incompatibile! De aceea, religia, cultele, sunt parte a societății noastre și trebuie să fie susținute și nu voi fi părtaș sau nu voi susține aceste idei că unii împotriva altora. Nu! În societate trebuie să avem grijă de toate sectoarele și de toate domeniile care compun viața unei comunități”, a argumentat Boc, printr-un melanj halucinant de concepte politico-religioase.Cu toate că, în cadrul Comisiei de analiză, în 29 octombrie, userista Alexandra Oană și-a exprimat susținerea pentru alocările bugetare destinate cultelor, consiliera a intervenit și în cadrul ședinței de CL de astăzi, chestionând necesitatea alocării fondurilor anul acesta, în condițiile în care anul trecut, din cauza pandemiei, nu au existat asemenea alocări de fonduri. Întrebarea consilierei a fost de ce nu am acordat fonduri anul trecut, de ce acordăm anul acesta, ambii ani fiind pandemici? Menționând investigația Recorder, userista a pus în discuție și transparența cheltuirii acestor bani. Consiliera a venit cu propunerea de a le solicita bisericilor cărora CL le acordă bani să susțină public campania de vaccinare împotriva Covid, prin măsuri concrete: afișarea de mesaje pro vaccinare și încurajarea activă a cetățenilor să se vaccineze. Astfel, după ce portarii de la mall au ajuns polițiști sanitari, preoții ar urma să devină, din îndrumători spirituali, un fel de asistente de medici de familie. Nu degeaba se spune că banul e ochiul dracului. Aceste alocări de bani, în loc să sprijine cultele, prin controversele pe care le iscă, mai mult decredibilizează bisericile pe care le coboară în troaca financiaro-politică lumească.Primarul Boc i-a răspuns consilierei USR PLUS:„Sunt de acord cu dumneavoastră că, prin toate mijloacele posibile, procesul de vaccinare trebuie susținut (…).Nu putem condiționa acordarea de fonduri de declarații publice într-o direcție sau alta. Dar evident că recomandăm! (…) Deci, ca recomandare, da, dar legal nu avem această posibilitate de a o impune, dar evident că o recomand! (…)Dacă a fost undeva un caz punctual, nu trebuie să aruncăm întreaga anatemă pe întreaga religie, pe întreaga biserică, și pe toate cultele! (…)Sprijinit un sector în care cetățeanul are încredere înseamnă a veni în sprijinul a ceea ce cetățenii cred și au încredere! (…)Legea nu se negociază pentru nimeni în țara asta, pentru nimeni în acest oraș! Legea nu o negociem! Dar a veni și a sprijini atunci când poți, trebuie să o facem!Anul trecut, nu am putut-o face pentru că pandemia ne-a luat pur și simplu din anul bugetar existent și a trebuit să regândim alocările bugetare și să le alocăm pentru sănătate. Acum am făcut bugetul din timp și ne-am pus acești bani, fără a lua de la sănătate. (…)Nu există altă entitate care să cheltuie mai atent și mai în interes public banul, decât Biserica! Fiecare leuț pe care-l donează enoriașul să știți că este utilizat în concordanță cu interesul comunitar! Sunt convins că și dumneavoastră cunoașteți, de exemplu, Arhiepiscopia Clujului, are centre paliative pentru persoanele care sunt în stare terminală și vin și ne sprijină prin aceste activități”, a declarat Emil Boc.Proiectul a fost aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca cu 20 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri. Vrednic este!

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom