Connect with us

Prin Oras

8 culte religioase au cerut Primăriei peste 11 milioane de lei și au primit, din bugetul local, 3 milioane. Boc: „Nu există altă entitate care să cheltuie mai atent și mai în interes public banul, decât Biserica!”

Alex Campian

Published

on

Factura la căldură crește cu 15% pentru clujenii racordați la sistemul public de termoficare, chiar dacă Boc face pomeni. Primăria investește sume colosale în Termoficare Napoca

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat astăzi alocarea sumei de 3 000 000 de lei de la bugetul local pe anul 2021 pentru opt culte religioase.Au fost depuse 35 de solicitări din partea cultelor, fiind solicitată o sumă totală de 11 110 982,71 lei. A fost alocată însă, de la bugetul local, doar suma de 3 000 000 de lei, pentru 33 de solicitări aprobate.Potrivit procesului verbal al Comisiei de analiză și selecție a cererilor de sprijin financiar, întrunită în 29 octombrie, consilierul local Alexandra Oană, de la USR Plus, și-a exprimat susținerea pentru lucrările de restaurare, asistență socială și reparații de strictă necesitate, menționând că aceasta este opinia partidului din care provine. Consilierul local PSD Vladimir Mătușan a propus suplimentarea bugetului pentru sprijinirea cultelor religioase, însă acest lucru nu era posibil datorită execuției bugetare. Viceprimarul Olah Emese a precizat că sumele de bani pentru sprijinirea unităților de cult se vor aloca până la sfârșitul anului și se vor justifica în 180 de zile din momentul alocării.Cultul ortodox a depus cele mai multe solicitări, 23, suma totală cerută fiind de 8 162 047,48 lei. A primit „doar” 1 968 000 lei. Cele mai importante proiecte bugetate: lucrări mozaic în Catedrala Mitropolitană (340 000 de lei); continuare construcție Centrul Misionar Sfântul Apostol Andrei (250 000 de lei); continuare lucrări construire biserică – Valea Chintăului (120 000 de lei); continuarea picturii la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Mănăștur (120 000 de lei).Cultul greco-catolic a avut o singură solicitare, cerând 1 000 000 de lei. A primit 450 000 de lei pentru continuarea construcției Complexului Catedralei Greco-Catolice din Piața Cipariu.Cultul romano-catolic și franciscan a depus 3 solicitări, cerând suma de 1 017 500 lei. A primit 195 000 de lei: pentru reparația gardului Bisericii Sfântul Mihail din Cluj-Napoca (105 000 lei) și pentru lucrări exterioare și fațadă la Mănăstirea franciscană (90 000 de lei).Cultul reformat a avut 4 solicitări, cerând 703 000 lei. A primit 260 000 de lei pentru: continuare lucrări de reparații turnurile și fațada bisericii reformate II (100 000 de lei); lucrări de întreținere și reparații curente la Centrul Social Religios al Parohiei Reformate nr. XI (20 000 de lei); restaurare Biserică Reformată din Iris (100 000 de lei); reabilitare termică modificări fațade, înlocuire tâmplărie exterioară la clădirea existentă – Corp C2 Parohia Reformată Cluj-Napoca X (40 000 de lei).Cultul unitarian, în baza unui singur proiect, a cerut 70 000 de lei. A primit 20 000 de lei pentru reparații interioare la sediul Episcopiei.Cultul adventist a avut o singură solicitare, 20 000 de lei. A primit 9 000 de lei pentru înlocuirea ușii principale de intrare, renovare subsol Biserica Speranța.Cultul penticostal a depus o solicitare, pentru suma de 68 000 de lei. A primit 68 000 de lei pentru reparații interioare ale Bisericii Vestea Bună.Cultul baptist a avut o solicitare de 70 435, 23 lei. A primit 30 000 de lei pentru repararea fațadei și înlocuirea tâmplăriei clasice cu tâmplărie PVC la Biserica Creștină Baptistă nr. 1.În cadrul ședinței de Consiliu Local de astăzi, primarul Emil Boc și-a exprimat susținerea pentru proiectul alocării de fonduri de la bugetul local pentru cultele religioase:„E un proiect care poate stârni controverse, dar aș vrea să îl înțelegeți la adevărata lui valoare. Anul trecut nu am alocat resurse financiare pentru culte, pentru că am avut un an extrem de complicat și de greu. Nici anul acesta nu este mai ușor cu mult, dar totuși am găsit 3 milioane de lei, măcar pentru a da un semnal că o comunitate puternică înseamnă a avea grijă de toată lumea, înseamnă să ai grijă și de societatea civilă, prin deschiderea pe care trebuie să o ai, să ai grijă de parteneriatul cu mediul de afaceri, cu universitățile, cu celelalte structuri ale statului, dar și cu cultele religioase.Indiferent cărui cult aparținem, respectul față de cultele religioase trebuie să existe! Am spus-o și la 1 Decembrie, când am văzut acea dezbatere scurtă și care s-a încheiat repede pentru că a fost o greșeală din partea Comisiei Europene, repet, sunt unul dintre cei mai mari susținători ai proiectului european, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să taxăm atunci când apar derapaje. A fost acel derapaj apărut la Comisia Europeană de a scoate din liniile de comunicare ale Comisiei Europene termenul de «Crăciun». Și să fie înlocuit cu termenul de «sărbători». O greșeală enormă care neagă identitatea seculară a Uniunii Europene. Dacă Europa are la această oră o identitate incontestabilă de cel puțin 1000 de ani, acea identitate este identitatea creștină. Putem să fim atei sau putem să fim credincioși, este opțiunea personală a fiecăruia. Dar nu putem nega existența. Iar aceste valori nu trebuie puse într-un con de umbră, ci, dimpotrivă, trebuie respectate, fiindcă ele constituie fundamentul construcției politice viitoare, bazate pe toleranță, bazate pe echilibru, pe modernitate, pe capacitatea de a ne accepta unii pe alții. Că, până la urmă, să știți că și democrația tot din creștinism putem spune că își are rădăcinile pentru că, dacă vă uitați la preceptele creștine, putem spune că se vor regăsi după aceea preluate în valori democratice. Nu există incompatibilitate. Dimpotrivă, împreună, religia și democrația pot merge în aceeași direcție dacă construim cea mai bună lume posibilă pe care o putem avea aici pe pământ, prin promovarea acestor valori care țin de transparență, de toleranță, de grijă față de celălalt, de care nimeni să nu fie uitat, nimeni să nu fie abandonat, de a nu fura, de a lupta împotriva corupției, de a fi egali în fața legii și a autorităților publice, indiferent de averea pe care o ai, sunt lucruri pe care le aveți și în religie, și în democrație, nu sunt incompatibile! De aceea, religia, cultele, sunt parte a societății noastre și trebuie să fie susținute și nu voi fi părtaș sau nu voi susține aceste idei că unii împotriva altora. Nu! În societate trebuie să avem grijă de toate sectoarele și de toate domeniile care compun viața unei comunități”, a argumentat Boc, printr-un melanj halucinant de concepte politico-religioase.Cu toate că, în cadrul Comisiei de analiză, în 29 octombrie, userista Alexandra Oană și-a exprimat susținerea pentru alocările bugetare destinate cultelor, consiliera a intervenit și în cadrul ședinței de CL de astăzi, chestionând necesitatea alocării fondurilor anul acesta, în condițiile în care anul trecut, din cauza pandemiei, nu au existat asemenea alocări de fonduri. Întrebarea consilierei a fost de ce nu am acordat fonduri anul trecut, de ce acordăm anul acesta, ambii ani fiind pandemici? Menționând investigația Recorder, userista a pus în discuție și transparența cheltuirii acestor bani. Consiliera a venit cu propunerea de a le solicita bisericilor cărora CL le acordă bani să susțină public campania de vaccinare împotriva Covid, prin măsuri concrete: afișarea de mesaje pro vaccinare și încurajarea activă a cetățenilor să se vaccineze. Astfel, după ce portarii de la mall au ajuns polițiști sanitari, preoții ar urma să devină, din îndrumători spirituali, un fel de asistente de medici de familie. Nu degeaba se spune că banul e ochiul dracului. Aceste alocări de bani, în loc să sprijine cultele, prin controversele pe care le iscă, mai mult decredibilizează bisericile pe care le coboară în troaca financiaro-politică lumească.Primarul Boc i-a răspuns consilierei USR PLUS:„Sunt de acord cu dumneavoastră că, prin toate mijloacele posibile, procesul de vaccinare trebuie susținut (…).Nu putem condiționa acordarea de fonduri de declarații publice într-o direcție sau alta. Dar evident că recomandăm! (…) Deci, ca recomandare, da, dar legal nu avem această posibilitate de a o impune, dar evident că o recomand! (…)Dacă a fost undeva un caz punctual, nu trebuie să aruncăm întreaga anatemă pe întreaga religie, pe întreaga biserică, și pe toate cultele! (…)Sprijinit un sector în care cetățeanul are încredere înseamnă a veni în sprijinul a ceea ce cetățenii cred și au încredere! (…)Legea nu se negociază pentru nimeni în țara asta, pentru nimeni în acest oraș! Legea nu o negociem! Dar a veni și a sprijini atunci când poți, trebuie să o facem!Anul trecut, nu am putut-o face pentru că pandemia ne-a luat pur și simplu din anul bugetar existent și a trebuit să regândim alocările bugetare și să le alocăm pentru sănătate. Acum am făcut bugetul din timp și ne-am pus acești bani, fără a lua de la sănătate. (…)Nu există altă entitate care să cheltuie mai atent și mai în interes public banul, decât Biserica! Fiecare leuț pe care-l donează enoriașul să știți că este utilizat în concordanță cu interesul comunitar! Sunt convins că și dumneavoastră cunoașteți, de exemplu, Arhiepiscopia Clujului, are centre paliative pentru persoanele care sunt în stare terminală și vin și ne sprijină prin aceste activități”, a declarat Emil Boc.Proiectul a fost aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca cu 20 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri. Vrednic este!

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite