Connect with us

Prin Oras

8 culte religioase au cerut Primăriei peste 11 milioane de lei și au primit, din bugetul local, 3 milioane. Boc: „Nu există altă entitate care să cheltuie mai atent și mai în interes public banul, decât Biserica!”

Alex Campian

Published

on

Factura la căldură crește cu 15% pentru clujenii racordați la sistemul public de termoficare, chiar dacă Boc face pomeni. Primăria investește sume colosale în Termoficare Napoca

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat astăzi alocarea sumei de 3 000 000 de lei de la bugetul local pe anul 2021 pentru opt culte religioase.Au fost depuse 35 de solicitări din partea cultelor, fiind solicitată o sumă totală de 11 110 982,71 lei. A fost alocată însă, de la bugetul local, doar suma de 3 000 000 de lei, pentru 33 de solicitări aprobate.Potrivit procesului verbal al Comisiei de analiză și selecție a cererilor de sprijin financiar, întrunită în 29 octombrie, consilierul local Alexandra Oană, de la USR Plus, și-a exprimat susținerea pentru lucrările de restaurare, asistență socială și reparații de strictă necesitate, menționând că aceasta este opinia partidului din care provine. Consilierul local PSD Vladimir Mătușan a propus suplimentarea bugetului pentru sprijinirea cultelor religioase, însă acest lucru nu era posibil datorită execuției bugetare. Viceprimarul Olah Emese a precizat că sumele de bani pentru sprijinirea unităților de cult se vor aloca până la sfârșitul anului și se vor justifica în 180 de zile din momentul alocării.Cultul ortodox a depus cele mai multe solicitări, 23, suma totală cerută fiind de 8 162 047,48 lei. A primit „doar” 1 968 000 lei. Cele mai importante proiecte bugetate: lucrări mozaic în Catedrala Mitropolitană (340 000 de lei); continuare construcție Centrul Misionar Sfântul Apostol Andrei (250 000 de lei); continuare lucrări construire biserică – Valea Chintăului (120 000 de lei); continuarea picturii la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Mănăștur (120 000 de lei).Cultul greco-catolic a avut o singură solicitare, cerând 1 000 000 de lei. A primit 450 000 de lei pentru continuarea construcției Complexului Catedralei Greco-Catolice din Piața Cipariu.Cultul romano-catolic și franciscan a depus 3 solicitări, cerând suma de 1 017 500 lei. A primit 195 000 de lei: pentru reparația gardului Bisericii Sfântul Mihail din Cluj-Napoca (105 000 lei) și pentru lucrări exterioare și fațadă la Mănăstirea franciscană (90 000 de lei).Cultul reformat a avut 4 solicitări, cerând 703 000 lei. A primit 260 000 de lei pentru: continuare lucrări de reparații turnurile și fațada bisericii reformate II (100 000 de lei); lucrări de întreținere și reparații curente la Centrul Social Religios al Parohiei Reformate nr. XI (20 000 de lei); restaurare Biserică Reformată din Iris (100 000 de lei); reabilitare termică modificări fațade, înlocuire tâmplărie exterioară la clădirea existentă – Corp C2 Parohia Reformată Cluj-Napoca X (40 000 de lei).Cultul unitarian, în baza unui singur proiect, a cerut 70 000 de lei. A primit 20 000 de lei pentru reparații interioare la sediul Episcopiei.Cultul adventist a avut o singură solicitare, 20 000 de lei. A primit 9 000 de lei pentru înlocuirea ușii principale de intrare, renovare subsol Biserica Speranța.Cultul penticostal a depus o solicitare, pentru suma de 68 000 de lei. A primit 68 000 de lei pentru reparații interioare ale Bisericii Vestea Bună.Cultul baptist a avut o solicitare de 70 435, 23 lei. A primit 30 000 de lei pentru repararea fațadei și înlocuirea tâmplăriei clasice cu tâmplărie PVC la Biserica Creștină Baptistă nr. 1.În cadrul ședinței de Consiliu Local de astăzi, primarul Emil Boc și-a exprimat susținerea pentru proiectul alocării de fonduri de la bugetul local pentru cultele religioase:„E un proiect care poate stârni controverse, dar aș vrea să îl înțelegeți la adevărata lui valoare. Anul trecut nu am alocat resurse financiare pentru culte, pentru că am avut un an extrem de complicat și de greu. Nici anul acesta nu este mai ușor cu mult, dar totuși am găsit 3 milioane de lei, măcar pentru a da un semnal că o comunitate puternică înseamnă a avea grijă de toată lumea, înseamnă să ai grijă și de societatea civilă, prin deschiderea pe care trebuie să o ai, să ai grijă de parteneriatul cu mediul de afaceri, cu universitățile, cu celelalte structuri ale statului, dar și cu cultele religioase.Indiferent cărui cult aparținem, respectul față de cultele religioase trebuie să existe! Am spus-o și la 1 Decembrie, când am văzut acea dezbatere scurtă și care s-a încheiat repede pentru că a fost o greșeală din partea Comisiei Europene, repet, sunt unul dintre cei mai mari susținători ai proiectului european, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să taxăm atunci când apar derapaje. A fost acel derapaj apărut la Comisia Europeană de a scoate din liniile de comunicare ale Comisiei Europene termenul de «Crăciun». Și să fie înlocuit cu termenul de «sărbători». O greșeală enormă care neagă identitatea seculară a Uniunii Europene. Dacă Europa are la această oră o identitate incontestabilă de cel puțin 1000 de ani, acea identitate este identitatea creștină. Putem să fim atei sau putem să fim credincioși, este opțiunea personală a fiecăruia. Dar nu putem nega existența. Iar aceste valori nu trebuie puse într-un con de umbră, ci, dimpotrivă, trebuie respectate, fiindcă ele constituie fundamentul construcției politice viitoare, bazate pe toleranță, bazate pe echilibru, pe modernitate, pe capacitatea de a ne accepta unii pe alții. Că, până la urmă, să știți că și democrația tot din creștinism putem spune că își are rădăcinile pentru că, dacă vă uitați la preceptele creștine, putem spune că se vor regăsi după aceea preluate în valori democratice. Nu există incompatibilitate. Dimpotrivă, împreună, religia și democrația pot merge în aceeași direcție dacă construim cea mai bună lume posibilă pe care o putem avea aici pe pământ, prin promovarea acestor valori care țin de transparență, de toleranță, de grijă față de celălalt, de care nimeni să nu fie uitat, nimeni să nu fie abandonat, de a nu fura, de a lupta împotriva corupției, de a fi egali în fața legii și a autorităților publice, indiferent de averea pe care o ai, sunt lucruri pe care le aveți și în religie, și în democrație, nu sunt incompatibile! De aceea, religia, cultele, sunt parte a societății noastre și trebuie să fie susținute și nu voi fi părtaș sau nu voi susține aceste idei că unii împotriva altora. Nu! În societate trebuie să avem grijă de toate sectoarele și de toate domeniile care compun viața unei comunități”, a argumentat Boc, printr-un melanj halucinant de concepte politico-religioase.Cu toate că, în cadrul Comisiei de analiză, în 29 octombrie, userista Alexandra Oană și-a exprimat susținerea pentru alocările bugetare destinate cultelor, consiliera a intervenit și în cadrul ședinței de CL de astăzi, chestionând necesitatea alocării fondurilor anul acesta, în condițiile în care anul trecut, din cauza pandemiei, nu au existat asemenea alocări de fonduri. Întrebarea consilierei a fost de ce nu am acordat fonduri anul trecut, de ce acordăm anul acesta, ambii ani fiind pandemici? Menționând investigația Recorder, userista a pus în discuție și transparența cheltuirii acestor bani. Consiliera a venit cu propunerea de a le solicita bisericilor cărora CL le acordă bani să susțină public campania de vaccinare împotriva Covid, prin măsuri concrete: afișarea de mesaje pro vaccinare și încurajarea activă a cetățenilor să se vaccineze. Astfel, după ce portarii de la mall au ajuns polițiști sanitari, preoții ar urma să devină, din îndrumători spirituali, un fel de asistente de medici de familie. Nu degeaba se spune că banul e ochiul dracului. Aceste alocări de bani, în loc să sprijine cultele, prin controversele pe care le iscă, mai mult decredibilizează bisericile pe care le coboară în troaca financiaro-politică lumească.Primarul Boc i-a răspuns consilierei USR PLUS:„Sunt de acord cu dumneavoastră că, prin toate mijloacele posibile, procesul de vaccinare trebuie susținut (…).Nu putem condiționa acordarea de fonduri de declarații publice într-o direcție sau alta. Dar evident că recomandăm! (…) Deci, ca recomandare, da, dar legal nu avem această posibilitate de a o impune, dar evident că o recomand! (…)Dacă a fost undeva un caz punctual, nu trebuie să aruncăm întreaga anatemă pe întreaga religie, pe întreaga biserică, și pe toate cultele! (…)Sprijinit un sector în care cetățeanul are încredere înseamnă a veni în sprijinul a ceea ce cetățenii cred și au încredere! (…)Legea nu se negociază pentru nimeni în țara asta, pentru nimeni în acest oraș! Legea nu o negociem! Dar a veni și a sprijini atunci când poți, trebuie să o facem!Anul trecut, nu am putut-o face pentru că pandemia ne-a luat pur și simplu din anul bugetar existent și a trebuit să regândim alocările bugetare și să le alocăm pentru sănătate. Acum am făcut bugetul din timp și ne-am pus acești bani, fără a lua de la sănătate. (…)Nu există altă entitate care să cheltuie mai atent și mai în interes public banul, decât Biserica! Fiecare leuț pe care-l donează enoriașul să știți că este utilizat în concordanță cu interesul comunitar! Sunt convins că și dumneavoastră cunoașteți, de exemplu, Arhiepiscopia Clujului, are centre paliative pentru persoanele care sunt în stare terminală și vin și ne sprijină prin aceste activități”, a declarat Emil Boc.Proiectul a fost aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca cu 20 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri. Vrednic este!

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

3 zile fără apă în Cluj! A fost nevoie să spargă drumul pentru a înlocui conducta veche

Stefania Heinz

Published

on

O intervenție amplă a avut loc astăzi în județul Cluj, pe conducta principală de aducțiune DN 600, care leagă Cluj-Napoca de Gherla și Dej. Pentru efectuarea lucrărilor, echipele au spart drumul și au îndepărtat placa de beton care acoperea vechile vane.

Ulterior, ansamblul de vane și robineți a fost tăiat și extras, urmând ca în locul acestora să fie montate componente noi.

„Operațiunea de tăiere și extracție a ansamblului de vane și robineți s-a încheiat. Urmează etapa de înlocuire și montare a noului grup de vane”, au declarat reprezentanții Companiei de Apă Someș.

Intervenția a dus la întreruperea furnizării apei potabile în mai multe localități din județ în perioada 20–23 mai. Din același motiv, zeci de școli au fost închise temporar, din considerente de igienă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Record pe piața imobiliară: IULIUS și Atterbury Europe atrag 400 milioane de euro pentru reconversia urbană RIVUS din Cluj

Tudor Calinescu

Published

on

Proiectul RIVUS Cluj-Napoca, dezvoltat de IULIUS și Atterbury Europe, marchează un moment istoric în industria imobiliară din România, prin obținerea unui credit sindicalizat record de 400 milioane de euro – cea mai mare finanțare acordată vreodată unei noi dezvoltări real-estate din țară. Finanțarea este asigurată de patru instituții de prestigiu: Erste Bank (Lead Arranger), Banca Comercială Română (BCR), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și BRD Groupe Société Générale.

Un proiect mixt cu impact major pentru oraș

RIVUS redă comunității clujene 14 hectare de fostă platformă industrială (Carbochim), transformate într-un ansamblu multifuncțional cu o diversitate unică în România: spații de retail, office, cultură, entertainment și zone verzi. Valoarea totală a investiției depășește 500 de milioane de euro, iar proiectul este în prezent în faza de obținere a autorizației de construire.

Viziune urbană sustenabilă și integrată în oraș

Proiectul de reconversie urbană transformă un teren brownfield într-un nou pol de dezvoltare urbană, cu o arhitectură semnată de renumitul birou internațional UNStudio. Conceptul pune în valoare râul Someș, care va deveni accesibil publicului, și integrează armonios fosta zonă industrială în țesutul orașului.

RIVUS va include o grădină urbană de peste 52.000 mp, cu peste 700 de arbori (mulți salvați de pe platforma existentă) și 100.000 de plante decorative. Fațadele clădirii principale vor fi înverzite, cu acoperișuri verzi și chiar o grădină japoneză pe acoperiș.

Un proiect verde, certificat internațional

Creditul de 400 milioane de euro este o finanțare verde, acordată datorită respectării celor mai înalte standarde de sustenabilitate – LEED Platinum și EDGE Advanced. Întregul proiect este gândit pentru a respecta principiile de eficiență energetică, mobilitate alternativă și protejare a biodiversității.

RIVUS va include clădiri nZEB (nearly Zero Energy Buildings), materiale naturale, lumină naturală maximă, alei permeabile pentru apă, energie regenerabilă și infrastructură dedicată transportului ecologic. Se vor construi aproximativ 4.800 locuri de parcare, dintre care 900 vor avea stații de încărcare electrică, și 2.500 spații pentru biciclete.

Contribuții majore în infrastructura publică

Prin contract cu municipalitatea, IULIUS și Atterbury vor realiza investiții semnificative în infrastructură, inclusiv:

  • un nou pod rutier peste Someș,

  • două poduri pietonale,

  • modernizarea străzilor din zonă,

  • infrastructură pentru biciclete.

Toate acestea vor susține conectivitatea și mobilitatea verde a orașului.

Cifre-cheie RIVUS Cluj-Napoca

  • 142.000 mp suprafață totală de retail

  • Peste 400 de magazine (inclusiv premiere naționale și regionale)

  • Peste 30 de restaurante și cafenele orientate spre Someș

  • 15.000 mp de birouri premium

  • 2 clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și servicii

  • Cinematograf de ultimă generație & open-air cinema

  • Centru dedicat live arts – o premieră în România

Declarațiile partenerilor

„Suntem încântați să coordonăm această finanțare verde pentru un proiect atât de ambițios și sustenabil precum RIVUS. IULIUS este un partener de încredere, cu o viziune clară de regenerare urbană responsabilă.”
Marko Brekič, Senior Client Executive, Erste Group Bank AG

„Acest credit continuă seria premierelor pentru IULIUS în domeniul finanțărilor verzi. RIVUS reflectă misiunea noastră de a dezvolta proiecte cu impact economic și social pozitiv, care transformă orașele din România.”
Marius Perșenea, COO IULIUS


Despre RIVUS: Viitorul urban începe la Cluj

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, dezvoltat pe o platformă industrială utilizată anterior în proporție de doar 30%. Fabrica Carbochim a fost relocată și modernizată cu o investiție de peste 7 milioane de euro, pentru a face loc acestei dezvoltări urbane de ultimă generație.

Proiectul se află în faza de autorizare, după ce Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca în 2023.

Descoperă mai multe detalii pe www.rivus.ro și urmărește noutățile pe:
📷 instagram.com/rivuscluj
📘 facebook.com/rivuscluj

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

La o cafea cu un polițist: Clujenii, invitați să vorbească deschis despre siguranța rutieră ☕🚔

Maria Costea

Published

on

Cum ar fi să discuți față în față, la o cafea, cu un polițist despre problemele din trafic? La Cluj-Napoca se poate. În fiecare marți, într-o cafenea din centrul orașului, clujenii sunt invitați să stea de vorbă deschis cu oamenii legii, într-un cadru relaxat și prietenos.

Astăzi, întâlnirea a fost una specială: alături de polițiști s-au aflat motocicliști experimentați și piloți de raliu. Tema principală? Cum putem reduce împreună incidentele din trafic.

Concluzia a fost clară: atenția la volan salvează vieți. Participanții au subliniat că telefonul mobil și gadgeturile nu au ce căuta în mâinile unui șofer în mișcare, iar viteza trebuie adaptată și menținută în limitele legale, indiferent de experiența la volan sau tipul de vehicul.

Inițiativa „La o cafea cu un polițist” își propune să apropie comunitatea de autorități și să creeze un dialog sincer, pentru un oraș mai sigur.

📍Marțea viitoare, aceeași oră, aceeași cafenea. Ai ceva de spus? Polițiștii te ascultă.

Sursa: TVR Cluj

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite