Sociologul Ioan Hosu, despre independenții din politică: “Nu există!” Profesorul Ioan Hosu, expert în sociologie și profesor la Facultatea de Științe Politice și Comunicare din cadrul UBB, aduce în discuție perspectiva sa asupra conceptului de independență în politică, un subiect tot mai controversat în contextul electoral actual. În cadrul unui interviu la podcastul „Contraste,” realizat de Florin Danciu, sociologul subliniază că un candidat politic nu poate fi cu adevărat „independent.” „Vedem afișe în Cluj: Sunt independent. (…) Nu există așa ceva! Politica se construiește împreună cu comunitățile. Nu se face singură. Putin face politică singur!”

Profesorul Hosu face o paralelă între politicile democratice și autocratice, arătând că, în democrație, politica necesită colaborare și negociere cu diverși actori, fie că sunt membri ai partidului sau comunități pe care aceștia le reprezintă. „Independent de ce?” întreabă retoric sociologul, punând în lumină contradicția între un discurs independent și complexitatea alianțelor necesare în politică.

Impactul unui „independent” în Parlament: Profesorul Hosu subliniază, de asemenea, că un candidat independent are puține șanse să aducă schimbări semnificative în structurile de putere actuale, în special în contextul legislativ. Un exemplu concret este Sabin Sărmaș, fost deputat PNL, care a ales să candideze recent ca independent pentru o funcție de deputat, mizând pe un discurs de independență față de partidele tradiționale. Articolul editorial continuă analiza critică a acestei candidaturi, subliniind că un deputat independent, având doar un vot din 332, nu poate influența semnificativ deciziile legislative.

Sociologul Hosu sugerează că acești independenți, de fapt, sunt în mod frecvent actori folosiți în mod tactic pentru a aduce un aer de noutate și neafiliere, dar care pot rămâne dependenți de diverse mecanisme de influență. În același timp, articolul arată că politica se desfășoară prin intermediul unor structuri bine definite, iar actorii din umbră sunt mereu prezenți.

Privilegii și riscuri: Sărmaș, precum alți independenți din România, atrag electoratul printr-un discurs orientat spre binele comunității, evitând afilierea la partide. Însă, odată ajuns în funcție, el devine unul dintre cei mai dezavantajați actori din Parlament: fără șanse de a coordona vreo comisie parlamentară, cu rare ocazii de a lua cuvântul în plen și, mai ales, cu o voce limitată în procesul decizional.

În schimb, avantajele financiare și de imagine pot fi mari. Potrivit legii, un deputat primește lunar beneficii precum salariu, sumă forfetară pentru cabinet, diurne și chiar pensii speciale – toate acestea motivând potențialul interes al unor candidați de a pretinde independența doar ca strategie.

Ce poate realiza cu adevărat un candidat independent? Într-o lume politică în care alianțele și afilierile contează, candidatul independent riscă să fie un simplu pion cu influență limitată. Așa cum profesorul Hosu concluzionează, „candidat independent nu există,” dar rolul acestor candidați poate atrage atenția asupra disfuncționalităților sistemului, oferind o perspectivă temporară, dacă nu pur și simplu strategică.

Viceprimarul, Dan Tarcea, a lansat un atac dur la adresa consilierilor USR, acuzându-i de nerespectarea legilor locale și de promovarea unei agende ipocrite sub masca transparenței și a luptei anticorupție. Într-o declarație publică, Tarcea a pus sub semnul întrebării motivele și acțiunile partidului, solicitând o clarificare imediată.

„Aș fi apreciat dacă USR ar fi recunoscut că festivalul democrației, cu sloganul ‘Fără penali în funcții publice’, nu a fost decât o manevră pentru a câștiga voturi. Adevărul trebuie spus clujenilor: ce se ascunde în spatele acestor acțiuni?”, a afirmat viceprimarul.

Tarcea a continuat prin a critica ipocrizia partidului, subliniind că USR nu consideră legile locale și naționale obligatorii, ci facultative. „Dați dovadă de ipocrizie cu fiecare acțiune pe care o faceți. Vă ascundeți în spatele unor întrebări aparent inocente și folosiți o voce caldă și prietenoasă pentru a deruta și a devia subiectul”, a adăugat el.

„Cele 16 mesh-uri ilegale din oraș trebuie îndepărtate în 24 de ore”

Viceprimarul a ridicat și problema celor 16 mesh-uri amplasate ilegal pe clădirile din centrul Clujului, mesh-uri ce o prezintă pe lidera USR, doamna Lasconi. „De ce ați amplasat aceste mesh-uri știind că sunt ilegale? Dacă îmi amintesc bine, în consiliul local s-a votat această procedură, iar votul USR a fost pentru aplicarea legii, pentru a proteja estetica orașului. Cum se împacă aceste acțiuni contradictorii?”, a întrebat Tarcea.

El a cerut imperativ ca USR să înlăture aceste materiale publicitare în termen de 24 de ore, subliniind importanța respectării legii și a cetățenilor Clujului. „Vă cer să dați dovadă de respect față de clujenii care respectă legea și față de orașul care vă oferă atâtea oportunități. Este momentul să lăsați politica deoparte și să faceți ceea ce trebuie.”

Viceprimarul: „Mai rău decât pesediștii lui Dragnea”

În finalul declarației, viceprimarul a comparat acțiunile USR cu cele ale PSD din perioada Dragnea, afirmând că partidul dovedește o ipocrizie și o lipsă de respect pentru lege mai mari decât cele ale fostului lider social-democrat. „Ați demonstrat că sunteți mai răi decât pesediștii lui Dragnea. Vă cer din nou să înlăturați aceste mesh-uri ilegale în 24 de ore”, a concluzionat acesta.

Rămâne de văzut cum vor reacționa consilierii USR la aceste acuzații și dacă vor respecta termenul impus pentru a îndepărta materialele publicitare ilegale.

Compania turcească Gulermak, câștigătoarea licitației pentru construirea metroului din Cluj, a publicat recent pe LinkedIn un videoclip în care prezintă mașinile de forat tuneluri (TBM – Tunnel Boring Machines) pe care le va folosi pentru acest proiect ambițios.

„Compania Gulermak, în calitate de Antreprenor, declarăm faptul că ne continuăm proiectele fără a încetini. Testele de recepție în fabrică a două tuneluri tip EPM (Earth Pressure Balance) achiziționate pentru proiectul Metrou România – Cluj au fost finalizate cu succes în perioada 26 august – 02 septembrie”, se arată în comunicatul postat de companie.

Ce sunt TBM-urile?

TBM-urile, sau mașinile de forat tuneluri, sunt utilaje de mare capacitate, utilizate pentru săparea tunelurilor subterane. Aceste echipamente sunt esențiale pentru construirea tunelurilor destinate transportului rutier, feroviar, metroului sau pentru rețelele de apă și canalizare. În cazul metroului din Cluj, TBM-urile vor fi folosite pentru a săpa tunelurile pe care vor circula trenurile subterane.

Emil Boc: „Metroul din Cluj se face!”

Primarul Emil Boc a confirmat recent că proiectul metroului din Cluj continuă indiferent de provocările legate de sursele de finanțare, fie că este vorba despre Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fie alte fonduri europene. În cadrul unei intervenții radio, Boc a subliniat că discuțiile dintre Guvernul României și Comisia Europeană privind fondurile PNRR sunt de ordin tehnic și nu afectează implementarea proiectului la nivel local.

„Numai cine nu muncește nu are greutăți în implementarea proiectelor. Dar atunci când ai determinare și știi ce ai de făcut, în mod evident lucrurile merg mai departe”, a declarat primarul, asigurând că acest proiect este tratat de autoritățile române drept unul de interes național.