Într-un context internațional tensionat, România se pregătește să primească o lovitură financiară majoră pe 10 februarie, când se va pronunța sentința în procesul intentat de compania canadiană Gabriel Resources. Dacă neoficial, surse guvernamentale au discutat despre o posibilă pierdere și așteptări de despăgubiri de cel puțin două miliarde de dolari, oficialitățile se pregătesc să facă față consecințelor procesului care implică controversatul proiect minier de la Roșia Montană.
La data de 10 februarie, România se pregătește să primească o lovitura dură, cu pierderea procesului intentat de compania Gabriel Resources privind exploatarea aurului de la Roșia Montană. Scandalul a izbucnit după ce locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO, iar surse guvernamentale au confirmat că subiectul a fost discutat într-o recentă ședință de Guvern.
Conform informațiilor furnizate de sursele guvernamentale, se așteaptă ca România să fie obligată să plătească despăgubiri în valoare de cel puțin două miliarde de dolari. Miercuri, în cadrul ședinței de Guvern, atât Marcel Ciolacu, cât și ministrul Finanțelor, au exprimat preocupări cu privire la impactul financiar asupra țării. Ei au evidențiat că principalii responsabili de această situație ar trebui să fie identificați în persoanele lui Dacian Cioloș și a celor care au generat scandalul Roșia Montană.
Procesul cu statul român a fost inițiat de Gabriel Resources în iulie 2015, la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Compania a revendicat despăgubiri inițiale de 3,3 miliarde de dolari, susținând că România a refuzat ilegal autorizarea proiectului minier la Roșia Montană.
Potrivit unui comunicat de presă emis de companie, tribunalul de arbitraj din cadrul ICSID a închis procedura pe 14 septembrie 2023. Sentința finală este programată pentru 10 februarie 2024, iar sursele indică faptul că România ar putea fi nevoită să facă o plată semnificativă.
Această dispută juridică are rădăcini în evenimentele din 2013, când zeci de mii de protestatari au ieșit în stradă, contestând vehement exploatarea aurului de la Roșia Montană. Oamenii au susținut că proiectul ar fi dus la distrugerea zonei. Guvernul de atunci, condus de Victor Ponta, a propus un proiect legislativ pentru exploatarea aurului, generând însă o mare opoziție și determinând oprirea demersurilor.
Compania canadiană Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, a inițiat ulterior acțiuni legale împotriva statului român, solicitând despăgubiri masive. În paralel, Roșia Montană a devenit un punct de referință pentru succesul politic al USR, iar mișcarea “Uniți Salvăm” a contribuit la creșterea notorietății partidului.
Zăcământul de la Roșia Montană, conform Gabriel Resources, adăpostește 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, evaluându-le la peste 16 miliarde de dolari în 2013. Totuși, metoda de extracție cu cianuri a fost intens contestată de organizațiile ecologiste, care au atras atenția asupra daunelor potențiale aduse mediului și locuitorilor.
În 2014, Gabriel Resources a amenințat cu acțiuni legale, iar un an mai târziu, compania a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj de la Washington. În același timp, Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO în 2021, în ciuda obiecțiilor companiei miniere.