Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda nu a fost o lovitură întâmplătoare. Potrivit unei investigații realizate de RTL Nieuws, jaful a fost orchestrat la comanda unor interlopi români, cu scopul de a negocia libertatea unui infractor din România.

Pe 25 ianuarie 2025, patru piese de patrimoniu inestimabil – Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur – au fost furate în toiul nopții, cu doar câteva zile înainte de încheierea expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”, găzduită de Muzeul Drents din Assen, Olanda.

O rețea periculoasă în spatele jafului

Investigația jurnalistică dezvăluie că gruparea criminală care a orchestrat spargerea este formată din membri ai bandei de motocicliști Hardliners, cunoscută pentru legăturile cu lumea interlopă. Aceștia ar fi fost contactați de persoane din România pentru a executa furtul la comandă.

Potrivit surselor RTL Nieuws, artefactele furate urmau să fie folosite drept monedă de schimb pentru ca un infractor român să evite o condamnare cu închisoarea. Se presupune că planul era ca piesele să fie returnate autorităților în schimbul unei reduceri sau anulări a pedepsei.

„Poliția ia tot mai în serios varianta unui client român în spatele jafului”, a declarat o sursă apropiată anchetei.

Indiciile indică faptul că artefactele sunt intacte

Spre ușurarea autorităților și a specialiștilor în patrimoniu, anchetatorii cred că coiful de aur, vechi de 2.500 de ani, nu a fost topit și ar putea fi în continuare pe teritoriul Olandei.

„Tot mai multe indicii sugerează că piesele sunt intacte și nu au fost distruse”, a declarat aceeași sursă.

Un jaf ca-n filme: explozivi, camere de supraveghere și o operațiune în forță

Atacul a avut loc în plină noapte. Hoții, înarmați cu explozivi, au forțat intrarea în muzeu, au spart vitrinele și au sustras piesele într-un timp extrem de scurt. Camerele de supraveghere au surprins momentul atacului, în care mai mulți indivizi pătrund în muzeu, iar la scurt timp se produce o explozie puternică.

Jaful a șocat nu doar Olanda, ci și România, unde tezaurul dacic este considerat parte vitală din identitatea națională. Furtul ridică întrebări serioase despre securitatea patrimoniului expus în afara granițelor și despre implicarea rețelelor criminale internaționale în traficul de artă.

Cluj-Napoca, capitala prețurilor absurde la imobiliare, lovește din nou! O casă scoasă la vânzare în cartierul Între Lacuri a pus internetul pe jar. Preț cerut: 400.000 de euro, pentru o locuință cu grădină de 248 mp, într-o zonă neamenajată, cu străzi de pământ, utilități îndoielnice și zero infrastructură pietonală.

Anunțul a apărut pe o platformă imobiliară populară și a atras imediat mii de comentarii. Reacțiile n-au întârziat să apară, iar tonul general a fost de uimire, revoltă și sarcasm absolut.

„La banii ăștia mă aștept să fiu vecin cu Elon Musk și să-mi vină metroul până în curte.”
„Grădină de 248 mp? Adică băltoaca aia cu bălării și pietriș?”
„Nici măcar nu e asfalt! Trebuie să-ți iei și barcă de cauciuc, și noroiul e bonus!”
„400.000 de euro pentru o zonă unde GPS-ul se încurcă și poștașul plânge.”

Locuința, deși prezentabilă ca aspect exterior, nu justifică prețul cerut nici măcar pe hârtie. Cartierul Între Lacuri este deja cunoscut pentru lipsa investițiilor în infrastructură, iar terenul de 248 mp, prezentat drept „grădină ideală”, este de fapt o curte neamenajată, înconjurată de șantiere și drumuri desfundate.

Analiștii imobiliari atrag atenția că astfel de prețuri nu doar că sunt deconectate de la realitate, ci și inflamează piața artificial, ducând la o creștere periculoasă a așteptărilor vânzătorilor.

„Vedem tot mai des locuințe cu prețuri astronomice în zone complet lipsite de utilități moderne. Practic, cumperi un vis frumos prezentat în fotografii, dar trăiești într-un coșmar logistic”, a spus un agent imobiliar din Cluj, sub protecția anonimatului.

Între timp, comunitățile online se amuză copios pe seama anunțului, dar în spate rămâne o realitate tristă: în Cluj, prețurile au depășit de mult logica, și par să se bazeze mai degrabă pe speranță decât pe valoare reală.

Pentru mulți tineri din România, comparația între Cluj-Napoca și Timișoara devine inevitabilă – mai ales atunci când aleg o facultate sau își caută un loc de muncă. Cele două orașe, considerate centre universitare și economice importante, sunt adesea puse față în față în funcție de oportunități, costuri și calitatea vieții.

O tânără care a locuit zece ani în Cluj-Napoca a povestit pe Reddit că se gândește serios să se întoarcă în orașul natal, Timișoara. După un deceniu în „capitala Ardealului”, aceasta simte că orașul nu mai corespunde așteptărilor și nevoilor sale actuale.

„A fost o perioadă frumoasă, dar în ultimii ani am început să simt că orașul nu-mi mai oferă ce căutam. Prietenii din copilărie sunt în Timișoara, iar cei pe care i-am legat aici fie au plecat, fie ne vedem rar. Nu mai simt același vibe, iar Clujul mi se pare, de ceva vreme, overhyped și scump pentru calitatea vieții oferite, cu prețuri nejustificate”, a explicat ea.

Tânăra a remarcat că Timișoara are un cost al vieții mai accesibil, mai ales în privința chiriilor și a locuințelor. În plus, ea i-a provocat pe alți români să-și împărtășească experiențele privind cele două orașe.

Un alt utilizator a comentat că numărul mare de clujeni stabiliți în Timișoara poate fi un semn al atractivității orașului din vest. În plus, apropierea de capitale europene precum Budapesta sau Belgrad este un avantaj important.

„Sunt mai mulți clujeni în Timișoara decât timișoreni în Cluj. E un semn, zic eu. În plus, în trei ore ajungi în Budapesta sau Belgrad. De la Cluj, nu prea ai unde merge în același interval. La minusuri: nu ai Untold și nici multe opțiuni de zbor. Vara e foarte cald, fiind zonă de câmpie. Însă oamenii mi se par mai relaxați decât în Cluj, unde există o atitudine pe care n-am înțeles-o niciodată”, a spus acesta.

Un alt român a remarcat că, deși Timișoara este mai plată și lipsită de relief, Clujul oferă acces rapid la natură – munți, păduri și lacuri – ceea ce îl face ideal pentru activități în aer liber.

„În Cluj, la 15 minute cu bicicleta ești în pădure, iar la o oră ai munți și lacuri. În Timișoara ai doar malurile Begăi și ale Timișului, fără mașini. Pe de altă parte, Timișoara e mai aerisită, cu bulevarde largi și prețuri mai decente.”

Un fost locuitor al Clujului, mutat de câțiva ani în Timișoara, spune că orașul bănățean e unul al contrastelor: are un centru spectaculos, dar și cartiere neîngrijite precum Fabric sau Iosefin. În schimb, Clujul e mai uniform, însă cu o dezvoltare urbanistică haotică în zonele periferice, cum ar fi Florești sau Apahida.

„Timișoara are multe palate impresionante, în timp ce în Cluj le numeri pe degete. În centru, Clujul are clădiri mici, de un etaj. Dar Timișoara suferă la capitolul întreținere – multe clădiri istorice sunt în paragină.”

Diferențele se simt și în infrastructura urbană și în prețurile locuințelor. Deși Clujul dispune de un aeroport mai bine conectat, de spitale moderne și de universități apreciate, costul vieții este considerabil mai ridicat.

„Timișoara este încă mai accesibilă pentru un tânăr la început de drum. Chiriile și apartamentele sunt mai ieftine. Deși aeroportul are mai puține zboruri, apropierea de Belgrad și Budapesta compensează”, a explicat un alt comentator.

Tot el subliniază că Timișoara are o climă mai blândă iarna, spre deosebire de Cluj, unde frigul e mai aspru.

„Timișoara e un oraș în care parcă simți că trăiești, iar Clujul a devenit sufocant”, a concluzionat un utilizator care a locuit în ambele orașe.