Consiliul Județean Cluj analizează posibilitatea subvenționării unor rute aeriene directe din Cluj-Napoca către capitale europene, precum Budapesta sau Viena, în limitele permise de lege și de buget. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Cluj, Alin Tișe, care a subliniat importanța facilitării mobilității clujenilor și a conectării județului cu marile orașe europene precizeaza : stiridecluj.ro

Alin Tișe a declarat că administrația județeană poate sprijini financiar lansarea unor rute noi, dacă legislația permite acest lucru, însă dezvoltarea aeroportului depinde de capacitatea financiară existentă. Oficialul a precizat că își dorește o dezvoltare mai rapidă a rețelei de zboruri, dar aceasta trebuie corelată cu resursele disponibile.

Problemele legate de rentabilitatea rutelor nu sunt noi. În 2012, Wizz Air a renunțat la zborul Cluj–Budapesta înainte de lansare, iar Tarom a anulat cursa Cluj–Frankfurt. Ulterior, în martie 2025, Aeroexpress a suspendat temporar zborurile Cluj–Budapesta, invocând scăderea gradului de ocupare după eliminarea controalelor la frontiera Schengen.

În prezent, CJ Cluj caută soluții sustenabile pentru reluarea zborurilor directe, inclusiv prin subvenții legale sau parteneriate public-private. Autoritățile susțin că relansarea acestor rute ar contribui atât la creșterea mobilității clujenilor, cât și la dezvoltarea economică și turistică a județului.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a clarificat public situația termenului de finalizare a metroului, în cadrul unei ședințe a Consiliului Local. Edilul a subliniat că, în ciuda schimbării sursei de finanțare, termenul maximal de finalizare a proiectului rămâne anul 2031.

„E important să știe clujenii că lucrările nu sunt oprite. Lucrările sunt în derulare la metrou. PNRR-ul a fost transformat în fonduri de coeziune. Termenul maximal, care este 2031, nu a fost schimbat”, a declarat Emil Boc.

Potrivit primarului, finanțarea proiectului de infrastructură nu se va mai realiza prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ci prin fonduri europene de coeziune, ca urmare a unei decizii asumate la nivel guvernamental.

„Guvernul României a decis ca anumite proiecte majore de infrastructură să fie transferate din PNRR pe fondurile de coeziune. Astăzi, metroul din Cluj nu mai este în PNRR, ci se află în procedura oficială prin care statul român notifică Comisia Europeană pentru această schimbare, așa cum a fost deja anunțat”, a explicat edilul.

Emil Boc a precizat că PNRR nu mai reprezintă un cadru de referință activ pentru acest proiect, în urma unei legi adoptate de Parlament, prin care Planul Național de Redresare și Reziliență a fost închis.

„Nu mai suntem legați de jaloanele din PNRR, pentru că acest mecanism nu mai este în vigoare. Este o decizie a Guvernului României, pe care o respectăm. În acest context, odată cu trecerea pe fondurile de coeziune, se va stabili exact calendarul de implementare pentru întregul proiect”, a mai spus primarul.

Primăria Cluj-Napoca susține că lucrările la metrou continuă conform etapelor asumate, iar obiectivul major rămâne finalizarea proiectului până în anul 2031, termen considerat realist în noul cadru de finanțare europeană.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca lansează cel mai amplu proiect de infrastructură academică și de cercetare medicală din Sud-Estul Europei. Proiectul, în valoare totală de 255 milioane de lei, presupune construirea unui centru integrat cu două corpuri conform clujcapitala,ro:

• Corp A – Centrul de simulare, training și cercetare (208 milioane lei, finanțat din sursele proprii ale universității)

• Corp B – Biblioteca universitară (47 milioane lei, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR)

Corpul A va fi dedicat dezvoltării competențelor practice ale studenților și rezidenților, prin simulări medicale, chirurgie experimentală și training în diverse specialități. Corpurile sunt conectate într-o clădire cu suprafață construită totală de 17.000 mp, din care 13.000 mp pentru Corpul A și 3.900 mp pentru Corpul B – biblioteca modernă.

Președintele UMF Cluj, profesorul coordonator al proiectului, a subliniat că centrul va include spații pentru stomatologie, chirurgie experimentală, simulare medicală, realitate virtuală, robotică și laparoscopie, precum și amfiteatre și zone de studiu pentru studenți. Etajul retras va găzdui patru amfiteatre cu 150 de locuri fiecare, iar biblioteca va avea 246 de locuri pentru lectură și studiu, inclusiv spații de relaxare și socializare.

Centrul va integra tehnologii de ultimă generație:

• simulatoare virtuale pentru chirurgie robotică, neurochirurgie și ecografie cardiacă

• manechine pentru proceduri clinice complexe

• săli de microchirurgie, laboratoare de procesare probe și aparatură imagistică avansată (micro-CT, ecograf)

• infrastructură pentru educație în urgențe, pediatrie și naștere

Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit companiei Construcții Erbașu SA, durata totală fiind de 39 de luni. Biblioteca (Corp B) va fi finalizată până în august 2026, iar centrul de simulare (Corp A) până în august 2028. Proiectul include și măsuri de eficiență energetică și sustenabilitate, cum ar fi 214 panouri fotovoltaice și infrastructură pentru fluide medicale.

Prin acest centru, UMF Cluj consolidează formarea profesională și educația medicală la standarde internaționale, oferind studenților și rezidenților un cadru sigur, modern și complet pentru dezvoltarea competențelor practice și cercetarea medicală. Noul proiect va poziționa universitatea drept reper în regiune și va sprijini creșterea siguranței actului medical prin instruire avansată și simulări realiste.