Cluj-Napoca, tot mai departe de fluidizarea traficului: Drumul Tureni – Autostrada, gata abia în vară!

Clujenii care sperau la o rezolvare a problemelor de trafic din zona metropolitană vor mai avea de așteptat! Deși anunțat ca o soluție-cheie pentru decongestionarea traficului, drumul expres de la Tureni la Autostrada Transilvania nu va fi gata mai devreme de luna iunie 2025.

Acest “ciot” de doar 5 kilometri, dar de o importanță strategică pentru regiune, întârzie să fie finalizat, spre dezamăgirea experților și a șoferilor. Asociația Pro Infrastructură a criticat dur întârzierile, subliniind că antreprenorii nu și-au respectat termenele, în ciuda “circumstanțelor atenuante” de a fi la primul lor proiect de anvergură.

“Din păcate… constructorii ne-au dezamăgit și nu vedem cum vor putea să dea drumul la circulație mai devreme de sfârșitul lunii iunie 2025, în cel mai optimist scenariu”, precizează Asociația Pro Infrastructură.

Contractul pentru acest drum expres a fost semnat în 28.07.2023 cu asocierea Dimex-Con-A, cu ordin de începere emis în 21.08.2023. Termenul inițial de finalizare era februarie 2025, dar se pare că acest termen nu va fi respectat.

Proiectul, cu un cost estimativ de 568 de milioane de lei (fără TVA), presupune construcția a șapte poduri și viaducte, cel mai lung având 258 de metri și traversând Valea Racilor.

Clujul, un oraș în transformare: “Gemenii” de pe strada Borzii și-au pierdut o parte din identitate

O imagine care a stârnit emoție și nostalgie în rândul clujenilor este pe cale să dispară: “gemenii” de pe strada Borzii, două clădiri vechi, dar pline de farmec, situate între blocuri moderne, se află într-o etapă de transformare. Una dintre ele, cu un aspect ce amintește de o casă de poveste, a fost deja demolată parțial, lăsând un gol în peisajul urban al zonei.

Fotografia postată de Vincze Zoltán pe Facebook a surprins perfect contrastul dintre vechi și nou, dintre tradiție și modernitate. Clădirea rămasă în picioare, cu arhitectura ei specifică începutului de secol XX, este acum umbrită de un imobil modern, cu fațadă din sticlă și metal, simbol al dezvoltării imobiliare accelerate din Cluj.

“Schimbarea la față a orașului: unul dintre gemeni a plecat…” a scris Vincze Zoltán, generând reacții nostalgice și îngrijorări privind pierderea identității arhitecturale a orașului. Clujenii au remarcat modul în care clădirile vechi, cu valoare istorică și sentimentală, sunt înlocuite treptat de construcții moderne, ștergând farmecul și specificul anumitor zone.

“Este trist să vedem cum se pierde o parte din istoria orașului”, a comentat un utilizator, în timp ce altul a adăugat: “Sperăm ca măcar una dintre ele să fie conservată”.

Demolarea parțială a uneia dintre clădiri ridică semne de întrebare privind viitorul celeilalte clădiri-gemene. Ce se va întâmpla cu ea? Va fi și ea demolată complet sau va fi conservată și integrată într-un proiect nou?

Această situație nu este singulară în Cluj, un oraș care se confruntă cu un boom imobiliar accentuat. Totuși, dezbaterea privind conservarea patrimoniului arhitectural versus dezvoltarea imobiliară continuă să fie un subiect sensibil pentru clujeni, care își doresc un oraș modern, dar care să-și păstreze identitatea și farmecul.

Într-o țară unde infrastructura ar trebui să fie o prioritate, ajungem să ne confruntăm cu situații absurde, care pun în pericol siguranța șoferilor și a pietonilor. Un exemplu revoltător a fost semnalat recent în grupul Popești – Corușu – Săliștea, unde un membru a atras atenția asupra unei probleme incredibile: borduri înalte de 25 cm montate perpendicular pe axul drumului, extinzându-se până pe partea carosabilă.

Ceea ce în alte locuri ar părea de neconceput, la noi devine realitate. Aceste obstacole periculoase nu doar că îngreunează traficul, dar pot provoca accidente grave, mai ales pe timp de noapte sau în condiții meteo nefavorabile.

Unde sunt autoritățile?

Din păcate, astfel de probleme apar frecvent, iar lipsa intervenției din partea autorităților locale este alarmantă. Marginile drumurilor sunt rareori curățate, vegetația crește necontrolat, gropile sunt lăsate în voia sorții, iar marcajele rutiere sunt aproape inexistente pe multe tronsoane.

O astfel de nepăsare din partea administrației duce la creșterea riscului de accidente și afectează direct siguranța tuturor participanților la trafic.

Cine își asumă răspunderea?

Este inadmisibil ca astfel de obstacole să fie lăsate fără nicio măsură de remediere. Cine a aprobat montarea acestor borduri? Cine ar trebui să intervină pentru eliminarea lor? Până când vom continua să acceptăm această indiferență care ne pune viața în pericol?

Cetățenii au dreptul la drumuri sigure, iar autoritățile sunt obligate să acționeze rapid pentru a preveni tragedii. Până atunci, rămâne un mare semn de întrebare: câte accidente trebuie să mai aibă loc până când cineva va lua măsuri?