Connect with us

Economie

Analist Economic: Fondurile Europene, Singura Barieră Împotriva Recesiunii în România

Alex Campian

Published

on

Profesorul Bogdan Glăvan avertizează asupra creșterii economice parțial artificiale și necesității de sustenabilitate

Economia României se confruntă cu provocări semnificative, iar profesorul universitar Bogdan Glăvan aduce în atenție faptul că, fără infuzia de capital european și împrumuturile, țara ar fi în pragul recesiunii. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Glăvan explică de ce creșterea economică actuală este parțial artificială, subliniind importanța asistenței Uniunii Europene.

În perioada „Epocii de Aur”, România înregistra creșteri economice impresionante pe hârtie, însă acum, autoritățile au renunțat parțial la lăudările exagerate. Cu toate acestea, periodic, românii sunt informați despre performanțele economiei, fără a simți îmbunătățiri în nivelul lor de trai. Profesorul universitar Bogdan Glăvan, expert în macro și microeconomie, a analizat creșterea economică recentă a țării într-un interviu pentru „Adevărul”.

Dependența de asistența UE

Glăvan pornește de la cifrele Comisiei Europene, care estimează o încetinire a creșterii PIB-ului real al României la 2,2% în 2023. Inflația ridicată, condițiile financiare aspre și cererea externă redusă sunt identificate drept factori restrictivi. Concluzia expertului este că, fără asistența Uniunii Europene, România ar fi intrat în recesiune.

Deci dacă noi ne considerăm unii pe alții proști și credem că ne putem păcăli reciproc, în realitate nu facem decât să ne furăm singuri căciula. Și de asta băltim. Și deocamdată, chiar dacă suntem aparent bine, noi nu vedem cât de prost stăm în realitate. Noi trăim sub un drog acum, suntem sub drogul banilor ieftini și al asistenței externe”, avertizează Glăvan.

Fără asistență externă, creșterea devine scădere

Profesorul argumentează că creșterea economică de aproximativ 2,2% în 2023, sub influența a peste 5% bani europeni, este de fapt o scădere. Fără această infuzie externă, România ar înregistra, conform lui Glăvan, o scădere economică de aproximativ -3%. Astfel, banii primiți de la Uniunea Europeană au jucat un rol crucial în menținerea aparentei stabilități economice a țării.

Păi de unde am fi finanțat noi construcțiile lui Umbrărescu? Și centuri și autostrăzi, toate construcțiile, lucrările care se fac acum. De unde le-am fi finanțat?”, adaugă Glăvan.

Creștere parțial artificială și nesustenabilă

Despre actuala creștere economică, Glăvan afirmă că este parțial artificială și nesustenabilă. El consideră că nu este rău să crești pe datorie, dar această creștere trebuie să fie sustenabilă și să nu se bazeze exclusiv pe împrumuturi. Investițiile în infrastructură sunt evidențiate ca una dintre cele mai bune modalități de a sprijini creșterea economică. În acest sens, Glăvan apreciază eforturile guvernului de a crește volumul investițiilor în infrastructură.

„Însă magnitudinea asistenței externe este foarte mare, este uriașă în comparație cu rezultatele. Prin urmare, îmi dă mie netul că e negativ”, concluzionează Bogdan Glăvan.

Expertul atrage atenția asupra necesității de a realiza investiții productive, care să genereze venituri continue și să asigure o creștere economică sustenabilă pentru România.

Facebook Comments Box
Tetarom

Economie

Carrefour România, preluat de frații Pavăl (Dedeman). Capital românesc la butoane

Alex Campian

Published

on

Potrivit informațiilor publicate de Ziarul Financiar, frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, au preluat operațiunile Carrefour din România, într-una dintre cele mai semnificative tranzacții din retailul autohton și o mutare majoră a capitalului românesc în sectorul alimentar.

Mutarea marchează una dintre cele mai mari preluări din retailul autohton și confirmă tendința accelerată de retragere a unor grupuri internaționale din Europa Centrală și de Est. Pentru România, tranzacția înseamnă trecerea unui business de miliarde de euro sub control românesc.

Mutarea marchează una dintre cele mai mari preluări din retailul autohton și confirmă tendința accelerată de retragere a unor grupuri internaționale din Europa Centrală și de Est. Pentru România, tranzacția înseamnă trecerea unui business de miliarde de euro sub control românesc.

Un gigant cu 460 de magazine, trecut în mâini românești

Carrefour România operează aproximativ 460 de unități la nivel național, în toate formatele relevante: hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, discount, cash & carry și online. Anul trecut, rețeaua a generat vânzări de aproximativ 3 miliarde de euro, potrivit datelor publice.

Valoarea tranzacției este estimată de surse din piață între 750 și 900 de milioane de euro, în funcție de structura finală a activelor preluate și de includerea componentelor de real estate. În retail, evaluările se raportează în principal la nivelul vânzărilor, nu la profitabilitate, iar dimensiunea și diversitatea rețelei Carrefour au cântărit decisiv.

De ce a vândut Carrefour

Grupul francez Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din lume, traversează de mai mulți ani un proces amplu de restructurare. Presiunea discounterilor, schimbarea comportamentului de consum și declinul formatului de hipermarket au redus atractivitatea unor piețe considerate până recent strategice.

România se înscrie în acest context regional. Carrefour a decis să își reducă expunerea directă în Europa Centrală și de Est, după ce a ieșit sau a inițiat proceduri de exit din alte state, precum Italia sau Polonia. Vânzarea operațiunilor locale confirmă această strategie.

Dedeman face pasul decisiv în retailul alimentar

Pentru frații Pavăl, tranzacția reprezintă o mutare strategică majoră. Dedeman, lider incontestabil pe piața de bricolaj, intră astfel într-un sector complet diferit: comerțul alimentar, unul dintre cele mai competitive și mai sensibile segmente ale economiei.

Surse din industrie indică faptul că preluarea include atât rețeaua de magazine, cât și o parte importantă din activele imobiliare ale Carrefour România, unele hipermarketuri fiind deținute în proprietate. Operarea ar urma să continue sub brandul Carrefour, printr-un model de licențiere sau franciză, utilizat deja de grupul francez pe alte piețe.

Hipermarketurile, marea provocare

Deși Carrefour are un portofoliu diversificat, grosul veniturilor provine în continuare din hipermarketuri. Acest format se confruntă cu o scădere vizibilă de atractivitate, pe fondul orientării consumatorilor către magazine de proximitate și discounteri.

Noua conducere va trebui să gestioneze această tranziție, să optimizeze rețeaua și să adapteze modelul de business la realitățile actuale ale pieței. Miza este uriașă: menținerea unui business de miliarde într-un sector aflat în plină transformare.

Un semnal puternic pentru economia românească

Preluarea Carrefour România de către frații Pavăl transmite un mesaj clar: capitalul românesc nu mai joacă doar defensiv, ci își asumă rolul de actor principal în industrii-cheie. După ani în care marile rețele internaționale au dominat piața, una dintre cele mai mari vine acum sub control local.

Pentru consumatori, schimbarea ar putea trece inițial neobservată. Pentru piață, însă, este un moment de cotitură, care redesenează ierarhiile din retailul românesc.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Economie

Factura la gaze explodează după 1 aprilie 2026: AFEER avertizează o scumpire inevitabilă

Alex Campian

Published

on

Potrivit Agerpres, factura la gaze ar putea crește cu aproximativ 5% începând cu 1 aprilie 2026, după expirarea schemei de plafonare-compensare, avertizează Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Acesta explică faptul că, în prezent, furnizorii achiziționează gazul pentru consumatorii casnici și sistemele de termoficare la un preț de 120 lei/MWh, la care se adaugă costurile de înmagazinare. Odată cu revenirea la prețurile pieței începând din aprilie, prețul ar putea urca spre 170 lei/MWh, ceea ce ar genera o majorare de cel puțin 5% a facturii finale.

Pentru a atenua impactul asupra populației, AFEER propune măsuri precum acordarea de vouchere pentru consumatorii vulnerabili și creșterea lichidității pe piața angro de gaze naturale, în ideea menținerii stabilității în sistem.

Prețul final al gazelor naturale este alcătuit din valoarea produselor standard (baseload), care oferă predictibilitate, costurile ajustărilor short-term pentru variațiile de consum și tarifele de înmagazinare necesare pentru sezonul rece și pentru siguranța aprovizionării.

Până la 31 martie 2026, rămâne valabilă plafonarea actuală: maximum 0,31 lei/kWh pentru clienții casnici și maximum 0,37 lei/kWh pentru clienții noncasnici cu un consum anual sub 50.000 MWh, precum și pentru producătorii de energie termică și consumatorii din parcurile industriale reglementate. După această dată, revenirea la prețurile de piață ar putea genera scumpiri treptate.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Economie

650 de milioane de euro pentru cea mai mare fabrică Nokian Tyres din lume, construită în România

Alex Campian

Published

on

Investiție record în vestul țării: compania finlandeză Nokian Tyres ridică la Oradea cea mai mare fabrică a sa din lume, un proiect evaluat la aproximativ 650 de milioane de euro. Este una dintre cele mai mari investiții străine directe realizate în România în ultimii ani, scrie economica.net.

Uzina, construită pe o suprafață de 54 de hectare, are deja în jur de 530 de angajați, majoritatea din județul Bihor, iar planurile de dezvoltare sunt accelerate. Producția va continua să crească treptat până când unitatea va atinge capacitatea maximă de 6 milioane de anvelope anual, obiectiv prognozat pentru finalul anului 2027.

Pe lângă linia de producție, la Oradea funcționează și un centru modern de depozitare și distribuție, dedicat piețelor din Europa Centrală și Europa de Sud—un avantaj strategic pentru compania finlandeză într-un moment în care lanțurile logistice globale sunt în continuă transformare.

Deși Nokian deține fabrici și în Finlanda, și în Statele Unite, noua unitate din România este proiectată să devină cea mai mare fabrică a grupului, urmând să producă aproape 40% din volumul global al companiei.

„Fabrica noastră din România reprezintă una dintre cele mai strategice investiții pe care Nokian Tyres le-a făcut în ultimii 20 de ani. Aceasta combină tehnologii de ultimă generație, colegi extrem de calificați și operațiuni sustenabile. Ne așteptăm ca această unitate să asigure în curând peste 80% din vânzările noastre pe piața europeană și, până în 2028, să devină cea mai mare fabrică a noastră”, a declarat Paolo Pompei, Președinte și CEO Nokian Tyres.

Fabrica din SUA, inaugurată în 2020, va asigura până în 2027 aproximativ un sfert din producția globală de anvelope pentru autoturisme. Totuși, avantajele logistice, forța de muncă locală și investițiile în tehnologie fac ca România să devină centrul principal al operațiunilor europene Nokian în anii următori.

Prima anvelopa Nokian fabricata in Romania

sursa poza: oradeaindirect.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom