Connect with us

Economie

Analist Economic: Fondurile Europene, Singura Barieră Împotriva Recesiunii în România

Alex Campian

Published

on

Profesorul Bogdan Glăvan avertizează asupra creșterii economice parțial artificiale și necesității de sustenabilitate

Economia României se confruntă cu provocări semnificative, iar profesorul universitar Bogdan Glăvan aduce în atenție faptul că, fără infuzia de capital european și împrumuturile, țara ar fi în pragul recesiunii. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Glăvan explică de ce creșterea economică actuală este parțial artificială, subliniind importanța asistenței Uniunii Europene.

În perioada „Epocii de Aur”, România înregistra creșteri economice impresionante pe hârtie, însă acum, autoritățile au renunțat parțial la lăudările exagerate. Cu toate acestea, periodic, românii sunt informați despre performanțele economiei, fără a simți îmbunătățiri în nivelul lor de trai. Profesorul universitar Bogdan Glăvan, expert în macro și microeconomie, a analizat creșterea economică recentă a țării într-un interviu pentru „Adevărul”.

Dependența de asistența UE

Glăvan pornește de la cifrele Comisiei Europene, care estimează o încetinire a creșterii PIB-ului real al României la 2,2% în 2023. Inflația ridicată, condițiile financiare aspre și cererea externă redusă sunt identificate drept factori restrictivi. Concluzia expertului este că, fără asistența Uniunii Europene, România ar fi intrat în recesiune.

Deci dacă noi ne considerăm unii pe alții proști și credem că ne putem păcăli reciproc, în realitate nu facem decât să ne furăm singuri căciula. Și de asta băltim. Și deocamdată, chiar dacă suntem aparent bine, noi nu vedem cât de prost stăm în realitate. Noi trăim sub un drog acum, suntem sub drogul banilor ieftini și al asistenței externe”, avertizează Glăvan.

Fără asistență externă, creșterea devine scădere

Profesorul argumentează că creșterea economică de aproximativ 2,2% în 2023, sub influența a peste 5% bani europeni, este de fapt o scădere. Fără această infuzie externă, România ar înregistra, conform lui Glăvan, o scădere economică de aproximativ -3%. Astfel, banii primiți de la Uniunea Europeană au jucat un rol crucial în menținerea aparentei stabilități economice a țării.

Păi de unde am fi finanțat noi construcțiile lui Umbrărescu? Și centuri și autostrăzi, toate construcțiile, lucrările care se fac acum. De unde le-am fi finanțat?”, adaugă Glăvan.

Creștere parțial artificială și nesustenabilă

Despre actuala creștere economică, Glăvan afirmă că este parțial artificială și nesustenabilă. El consideră că nu este rău să crești pe datorie, dar această creștere trebuie să fie sustenabilă și să nu se bazeze exclusiv pe împrumuturi. Investițiile în infrastructură sunt evidențiate ca una dintre cele mai bune modalități de a sprijini creșterea economică. În acest sens, Glăvan apreciază eforturile guvernului de a crește volumul investițiilor în infrastructură.

„Însă magnitudinea asistenței externe este foarte mare, este uriașă în comparație cu rezultatele. Prin urmare, îmi dă mie netul că e negativ”, concluzionează Bogdan Glăvan.

Expertul atrage atenția asupra necesității de a realiza investiții productive, care să genereze venituri continue și să asigure o creștere economică sustenabilă pentru România.

Facebook Comments Box
Tetarom

Economie

Carrefour România vândut către Pavăl Holding pentru 823 milioane de euro

Alex Campian

Published

on

Tranzacție Carrefour România către Pavăl Holding

Cel mai mare retailer alimentar din Europa, Carrefour, a anunțat joi vânzarea filialei sale din România către Pavăl Holding, într-o tranzacție estimată la 823 de milioane de euro precizeaza: news.ro

Pavăl Holding, vehiculul de investiții al familiei Pavăl și acționar majoritar al Dedeman, a semnat un acord de negociere exclusivă cu Grupul Carrefour pentru preluarea operațiunilor din România. Grupul precizează că această etapă marchează extinderea portofoliului către retailul alimentar, un segment strategic pentru Pavăl Holding.

„Am urmărit dintotdeauna cu interes modelul de business dezvoltat de Carrefour. Ideea de a reuni o ofertă extinsă de produse într-un singur loc a fost un reper important pentru noi și ne-a inspirat inclusiv în modul în care am dezvoltat Dedeman. Carrefour România a promovat autenticitatea produselor românești, ceea ce se aliniază perfect filozofiei noastre: un business sănătos crește alături de comunitate”, a declarat Dragoș Pavăl, Președinte Pavăl Holding și Dedeman.

Această tranzacție reprezintă un pas strategic pentru consolidarea capitalului românesc în retailul alimentar, investiții pe termen lung și dezvoltare sustenabilă, bazată pe echipe și parteneriate solide. „Pornim cu încredere, știind că echipa Carrefour România reunește profesioniști cu experiență și procese interne bine puse la punct. Această echipă va fi fundamentul dezvoltării viitoare a parteneriatelor locale și experienței clienților”, a completat Dragoș Pavăl.

Deși Pavăl Holding și-a extins investițiile și în afara României (ex. Praktiker Hellas), România rămâne piața principală de dezvoltare a grupului. Vânzarea Carrefour România face parte din revizuirea globală a portofoliului Carrefour începută în 2025, concentrându-se acum pe Franța, Brazilia și Spania.

„Cesiunea Carrefour România confirmă progresul revizuirii portofoliului. După schimbările majore din ultimul an, inclusiv răscumpărarea acțiunilor minoritare din Brazilia și vânzarea Carrefour Italia, ne concentrăm pe cele trei piețe principale”, a declarat Alexandre Bompard, CEO Carrefour.

Tranzacția urmează să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2026, după obținerea autorizațiilor de reglementare necesare.

Date despre Carrefour România:

  • Rețea de 478 de magazine: 55 hipermarketuri, 191 supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 magazine discount.

  • Cifră de afaceri anuală: 3,2 miliarde euro (~3,5% din cifra de afaceri a grupului).

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Economie

Comoara care poate schimba Europa: aur, uraniu și cobalt descoperite în Apuseni

Alex Campian

Published

on

O descoperire cu potențial strategic major a fost anunțată în Munții Apuseni, în județul Arad, în zona de graniță cu Bihorul. Compania canadiană Leading Edge Materials, deținătoarea licenței de explorare pentru perimetrul polimetalic Bihor Sud, a identificat resurse semnificative de uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc, care ar putea fi exploatate comercial.

Rezultatele provin dintr-o campanie de explorare derulată în 2025, care a indicat existența unei mineralizații extinse în zona Valea Leucii – Dibarț – Avram Iancu. Datele preliminare arată o zonă mineralizată interconectată de aproximativ 6 kilometri, cu potențial ridicat pentru securitatea energetică a României și pentru lanțurile strategice europene de aprovizionare precizeara observatornews.ro.

Uraniu asociat cu sulfuri polimetalice

Cartografierea și eșantionarea au evidențiat o mineralizație complexă, dominată de oxid de uraniu asociat cu silicifiere de tip jaspis, dar și de sulfuri polimetalice de cupru, cobalt, nichel, plumb și zinc. Acestea sunt găzduite în roci silicio-carbonatice, inclusiv calcare cristaline, unde apare o mineralizație sulfurică diseminată și de tip stockwork.

„Dovezile se acumulează în favoarea unei mineralizații de mare amploare între Valea Leucii, Dibarț și Avram Iancu. Nivelurile și tonajele istorice din zonă demonstrează o perspectivă comparabilă, pe care sperăm să o valorificăm prin explorări suplimentare și atragerea de noi investiții”, a declarat Kurt Budge, CEO al Leading Edge Materials.

Importanță strategică pentru energia României

Descoperirea vine într-un moment-cheie, mai ales în contextul modernizării uzinei de procesare a uraniului de la Feldioara. Asigurarea unor surse interne de uraniu este considerată esențială pentru obiectivele României privind independența energetică.

Istoria demonstrează contribuția anterioară a activităților miniere din zona Avram Iancu, iar potențialul există ca această regiune să producă din nou, în sprijinul unei priorități naționale”, a mai precizat Budge.

Cobaltul și nichelul, miza geopolitică a Europei

Descoperirea din Apuseni are loc într-un context geopolitic favorabil. Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de importurile de materii prime critice, în special din China. Cobaltul și nichelul sunt esențiale pentru bateriile vehiculelor electrice, turbinele eoliene și tehnologiile verzi.

O sursă sigură, aflată pe teritoriul UE, ar putea reprezenta un avantaj strategic major. Zăcământul din Apuseni este văzut de analiști drept o posibilă piesă-cheie în consolidarea securității energetice și industriale europene conform financiarul.ro.

Surse: observatornews.ro, financiarul.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Economie

Hidroelectrica și EDF lansează proiectul Tarnița de peste un miliard de euro la Cluj.Franța intră în proiectul de peste un miliard

Alex Campian

Published

on

Proiectul centralei hidroelectrice Tarnița, asociere Hidroelectrica și EDF

Hidroelectrica, compania de stat care produce cea mai mare parte a energiei electrice din România, s-a asociat cu gigantul francez Électricité de France (EDF) pentru dezvoltarea proiectului centralei hidroelectrice Tarnița, cu investiții estimate la peste un miliard de euro, potrivit profit.ro.

Acționarii Hidroelectrica au aprobat în Adunarea Generală înființarea unei societăți mixte (Joint Venture Company – JVC) împreună cu EDF Power Solutions International, în cote egale de 50% fiecare. Această asociere va permite implementarea proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița, un proiect planificat încă din perioada comunistă.

Decizia acționarilor include aprobarea Acordului Acționarilor (Shareholders Agreement – SHA), care va defini modul de funcționare al companiei mixte și va stabili termenii și condițiile pentru dezvoltarea investiției.

Proiectul Tarnița are o putere instalată de 1.000 MW și, potrivit estimărilor din 2010, costul total depășește un miliard de euro. Hidroelectrica, controlată de Ministerul Energiei cu circa 80% din capital, a acceptat condiția EDF ca România să garanteze un ajutor de stat în perioada de operare a centralei, după ce aceasta va fi pusă în funcțiune.

Această măsură se aliniază Ordonanței de Guvern din 2014, care prevede sprijin financiar pentru proiectele CHEAP cu putere instalată mai mare de 15 MW, garantând astfel viabilitatea economică a centralei Tarnița.

Proiectul, considerat unul strategic pentru producția de energie verde și capacitatea de stocare, readuce în discuție potențialul hidroenergetic al României și colaborarea dintre companii de stat din România și Franța.

Sursa: profit.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era