Connect with us

Eveniment

50.000 de pelerini la Șumuleu Ciuc. Organizatori festivaluri Cluj: ”M-am simțit irelevant/ Dublă masură cu care ne tratează autoritătile”

Stefania Heinz

Published

on

50.000 de pelerini la Șumuleu Ciuc. Organizatori festivaluri Cluj: ''M-am simțit irelevant/ Dublă masură cu care ne tratează autoritătile''

Manifestările care au avut loc în acest weekend, mai precis pelerinajul de la Șumuleu Ciuc și primele meciuri din acest an cu spectatori, au lăsat organizatorii de evenimente din România fără cuvinte.
”Adevăru-i că am rămas fără cuvinte, în weekend, când am văzut la televizor imagini cu pelerinajul. 50k persoane adunate la un loc, iar autoritățile ziceau că totul a mers bine. M-am simțit irelevant în acele momente. Cum s-a ajuns în punctul în care evenimentele culturale sunt cel mai periculos lucru din țară? Trebuie să se schimbe ceva”, a scris Alin Vaida, presedintele asocitatiei Fapte, organizatorul Jazz in the Park.

”Incep postarea prin a va spune ca nu am nimic cu Biserica. De fapt, cu nici o biserica. Foarte bine ca se organizeaza pelerinaje. Nu e primul si nici nu va fi ultimul, pe timp de pandemie. Dar nu am cum sa nu fiu deranjat de dubla masura cu care ne trateaza autoritatile. Care e diferenta, ca organizare, intre pelerinajul de azi si un festival? Ai zice ca e vorba tot de zeci de mii de oameni la un loc, tot aer liber, tot pandemie. Exista, totusi, o diferenta! Aceea ca noi am propus ca la evenimentele noastre ABSOLUT toti participantii sa fie persoane vaccinate, testate sau care au trecut prin boala!

Daca astfel de evenimente se pot organiza, azi, in luna mai, nu ar fi normal ca autoritatile sa inteleaga ca evenimente serioase, organizate dupa norme dovedite stiintific, care reduc spre zero riscurile de transmitere Covid19, ar trebui permise macar incepand cu luna august?

Nu e revoltator pentru noi, cei care venim cu cele mai riguroase norme si solutii, platim taxe si impozite, sa fim restrictionati pe motiv ca inca nu este sigur sa organizezi evenimente cu mai mult de 500 de persoane, dar in acelasi timp sa stam si sa ne uitam la imagini cu zeci de mii de oameni, participand la un pelerinaj? Toata lumea are dreptul la normalitate! Si va garantez ca nu suntem doua tabere. Sunt multi tineri care merg la biserica precum si la concerte! Daca sunt responsabili, se vaccineaza, se testeaza, de ce ii legati la un ochi si le astupati o ureche?”, a scris si Edi Chereji, directorul de comunicare și marketing la UNTOLD și NEVERSEA.

”Cu toții am primit o lecție dură despre ce înseamnă dublul standard și cum este aplicat acesta de către autorități în România.

Încă de anul trecut, AROC (Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale), prin membrii săi, a fost activă în a sprijini autoritățile din România pentru a veni cu cele mai bune și sigure soluții pentru repornirea evenimentelor și a altor activități culturale. Fiecare propunere făcută de noi a ținut cont nu doar de nevoile și de interesele organizatorilor, dar în primul rând de siguranța participanților și de metode de implementare sigure, menite să minimizeze orice risc și să ofere un cadru predictibil tuturor celor care își doresc să organizeze evenimente în România.

AROC a participat la toate dezbaterile publice organizate de autorități cu privire la sectorul cultural (atât pentru scheme de ajutor, cât și pentru planul de redeschidere), a avut membri activi care au discutat constant cu reprezentanți ai guvernului, a realizat un sondaj cu privire la percepția publicului privind redeschiderea evenimentelor, a trimis două scrisori deschise către Președintele României, a realizat numeroase memorii și a contribuit decisiv la propunerea de regulament de redeschidere a evenimentelor, în grupul de lucru constituit la cererea Primului Ministru, Florin Cîțu, din care mai făceau parte, pe lângă reprezentanți ai sectorului cultural, reprezentanți INSP și ai Ministerelor Culturii, Sănătății și Economiei.

Marea majoritate a acțiunilor noastre însă au fost ignorate deși au fost agreate cu INSP și ceilalți participanți în grupul de lucru, iar puținele răspunsuri pe care le-am primit au fost evazive sau au fost amânări și promisiuni nerespectate.

Iar acum sectorul cultural a primit cea mai mare palmă din ultimul an, noi toți fiind puși în situația de a vedea la televizor desfășurarea unui pelerinaj cu 50.000 de participanți, practic mai mare decât majoritatea evenimentelor culturale din țară, sau meciuri de fotbal, cu tribune pline, în timp ce autoritățile se mândresc cu buna desfășurare a acestora. Asta în contextul în care sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu și care nu asigură predictibilitatea pe care o cerem de aproape un an de zile.

E deosebit de umilitor să tot ieși public și să-ți ceri drepturile și să te compari cu alții, mai ales când nimeni nu pare să te asculte sau să încerce măcar să-ți înțeleagă punctul de vedere. Mențiunile noastre referitor la evenimentele sus menționate nu sunt menite să critice acțiunile efective, ci să exemplifice dublul standard pe care-l vedem cu ochiul liber. Cum se justifică din punct de vedere medical desfășurarea unor evenimente religioase sau sportive cu atâția participanți, dar limitarea activităților sectorului cultural la capacități de 500 de oameni? Cum se justifică din punct de vedere economic discriminarea sectorului cultural și distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu? Trăim într-o operă de Kafka din care nu știm cum să mai ieșim.

Cum a ajuns sectorul cultural din România să fie tratat cu atâta dezinteres și lipsă de empatie? Cum au ajuns evenimente din România, care înainte de pandemie contribuiau la dezvoltarea locală, erau atracții turistice și proiecte strategice în orașele lor, să fie ignorate și sacrificate fără nici măcar o explicație? Cum s-a ajuns aici?
Punctul 1 din Articolul 33 din Constituția României specifică că accesul la cultură este un drept garantat al tuturor cetățenilor acestei țări. În ciuda acestui punct, cultura este ținută vie în România nu doar de instituțiile statului, ci și de numeroase organizații private sau independente, care acum sunt efectiv discriminate. În contextul în care doar anumite aspecte din cultura unei țări sunt susținute, aceasta nu mai este un drept, ci mai degrabă un privilegiu pentru anumite categorii.

Punctul 3 din Articolul 33 din Constituția României precizează că ”Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume”. Unde este efortul Statului în respectarea acestui punct?

Punctul 1 din Articolul 41 din Constituția României precizează că “Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă”. În contextul actual, mulți dintre reprezentanții sectorului cultural nu-și pot exercita dreptul la ocupația aleasă, iar autoritățile nu doar că nu au propus suficiente măsuri de compensare, dar îngrădesc selectiv dreptul la muncă al multora.
Dacă s-au putut organiza evenimente precum pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, sau meciuri de fotbal cu suporteri în tribune, considerăm că toată lumea poate fi de acord că și evenimentele culturale organizate după norme dovedite științific că reduc spre zero riscurile ar trebui redeschise imediat”, transmite AROC.

Pelerinaj ca înainte de pandemie la Șumuleu Ciuc

50 de mii de oameni au participat la slujba de Rusaliile catolice. Unii credincioși au mers apoi să se imunizeze, la maratonul vaccinării anti-covid organizat de o fundație religioasă.

Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa de Est. Oamenii au continuat să vină la poalele muntelui pe tot parcursul rugăciunilor. Slujba sfintei Liturghii a început la 12:30 de minute. Credincioșii au fost împărțiți pe dealurile Șumuleu Mic și Șumuleu Mare. Nu prea a existat distanțare socială, mai ales în partea din față, unde este altarul de vară.

Amintim ca, Electric Castle a fost amant pentru 2022, Neversea pentru o data Ulterioara in acest an, Jazz in the Park a fost nevoit sa isi schimbe formatul, TIFF s-a mutat spre toamna, iar Untold asteapta vesti mai bune pentru a putea fi organizat anul acesta.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Eveniment

Curtis, cel mai cunoscut rapper din Ungaria, vine la Cluj-Napoca pentru un super concert pe 29 ianuarie

Maria Costea

Published

on

Fanii muzicii hip-hop au motive de entuziasm: Curtis, unul dintre cei mai apreciați și influenți rapperi din Ungaria, ajunge la Cluj-Napoca pentru un concert de excepție. Evenimentul va avea loc pe 29 ianuarie, în cunoscuta locație After Eight, promițând o seară plină de energie, hituri și atmosferă explozivă.

Artistul este recunoscut pentru stilul său autentic, versurile puternice și show-urile memorabile, având o bază uriașă de fani în întreaga Europă Centrală. Concertul din Cluj-Napoca face parte dintr-un turneu special și reprezintă o ocazie rară pentru publicul din România de a-l vedea live pe unul dintre cei mai mari rapperi maghiari ai momentului.

Biletele sunt disponibile online pe platforma LiveTickets, iar organizatorii au pregătit mai multe oferte atractive:

  • Early Bird: 60 lei

  • Mega ofertă de Crăciun – Xmas Dual Pass: 85 lei

https://www.livetickets.ro/bilete/curtis-live-kolozsvar

Având în vedere popularitatea artistului și interesul crescut pentru eveniment, se recomandă achiziționarea biletelor din timp.

Concertul Curtis de la After Eight se anunță a fi unul dintre cele mai așteptate evenimente muzicale ale începutului de an la Cluj-Napoca, un must-attend pentru iubitorii de hip-hop și nu numai.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Eveniment

Fenice Palas aduce gastronomia libaneză la Cluj-Napoca, în viitorul proiect RIVUS

Alex Campian

Published

on

Fenice Palas va deschide un nou restaurant în proiectul RIVUS, dezvoltat de IULIUS și Atterbury Europe, introducând la Cluj-Napoca o experiență culinară libaneză autentică. Noul local promite să devină un reper pentru gastronomia levantină și mediteraneană, oferind un concept rafinat, bazat pe preparate originale și pe ospitalitatea specifică Orientului Mijlociu.

În cadrul RIVUS, cel mai amplu proiect de reconversie urbană dezvoltat în România, Fenice Palas Mediterranean & Lebanese va aduce la Cluj-Napoca o viziune culinară premium, caracterizată de arome orientale, ingrediente proaspete și interpretări moderne ale gastronomiei libaneze. Restaurantul își propune să ofere o experiență completă, de la mezze tradiționale la feluri principale bogate în condimente și texturi, completate de ritul shisha și de selecții exclusive de ceaiuri.

Prin designul sofisticat și atmosfera sa caldă, Fenice Palas va deveni un spațiu ideal pentru seri speciale, întâlniri între prieteni sau momente în familie. Conceptul este deja validat în Iași – Palas și Timișoara – Iulius Town, unde s-a bucurat de un succes constant, fiind apreciat pentru rafinament, autenticitate și atenția la detalii.

Proiectul RIVUS va integra o ofertă culinară diversă, cu peste 30 de restaurante și cafenele amplasate în Piața 1 Mai, unele cu priveliște spre Someș. De asemenea, un nou concept de food court va reuni bucătării internaționale, zone verzi, spații pentru familii și zone destinate relaxării, transformând pauza de masă într-o experiență completă pentru vizitatori.

Pe lângă componenta gastronomică, RIVUS va integra un parc de 5,2 hectare cu peste 700 de copaci maturi, spații culturale, birouri moderne și peste 400 de magazine. Detalii suplimentare pot fi consultate pe www.rivus.ro și pe platformele social media dedicate proiectului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Eveniment

✨ Încep Zilele UMF „Iuliu Hațieganu” 2025: o săptămână a excelenței, inspirației și recunoașterii performanței

Alex Campian

Published

on

Zilele Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca debutează oficial, potrivit sursei UMF, cu o serie de evenimente menite să celebreze excelența academică, inovația și comunitatea medicală clujeană. Manifestările se vor desfășura în perioada 8–13 decembrie 2025, reunind cadre universitare, studenți și invitați din întreaga țară.

Programul include mesajul festiv al rectorului prof. dr. Anca Buzoianu, precum și unul dintre momentele centrale ale ediției—Gala Premiilor Universității, programată joi, 11 decembrie, de la ora 18:00. Gala va aduce în prim-plan performanța academică, odată cu decernarea Marelui Premiu „Iuliu Hațieganu”, a premiilor facultăților și a premiilor speciale ale universității.

Un alt punct de atracție al Zilelor UMF este noua expoziție–concurs de fotografie „Frumusețea clipei”, dedicată tuturor membrilor și studenților universității pasionați de arta vizuală. Fotografiile preselectate vor putea fi admirate în holul Aulei „Iuliu Hațieganu”, de pe strada Gh. Marinescu nr. 23, pe întreaga durată a săptămânii.

Programul complet al evenimentelor poate fi consultat pe site-ul oficial al universității.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom