La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ (ONU).
“Trebuie să acţionăm decisiv pentru a ne proteja planeta de ameninţările venite din partea coronavirusului, cât şi a perturbării climei”, transmite secretarul general al ONU, António Guterres, pe pagina ONU dedicată zilei, www.un.org.
Tema stabilită pentru Ziua Planetei Pământ vizează schimbările climatice, care reprezintă cea mai mare provocare pentru viitorul umanităţii şi pentru sistemele de susţinere a vieţii care fac lumea noastră locuibilă. Ziua dedicată Pământului reprezintă un răspuns unanim la un mediu aflat în criză din cauza deversărilor de petrol, a smogului sau a râurilor atât de poluate care, în unele cazuri, au luat foc, potrivit www.earthday.org.
În 2020 se marchează 50 de ani de la prima zi dedicată Pământului, căreia i se atribuie lansarea mişcării ecologice moderne şi care este în prezent recunoscută drept cel mai mare eveniment civic al planetei, potrivit sursei menţionate. În condiţiile date ale confruntării cu coronavirusul toţi cetăţenii planetei Pământ sunt chemaţi să acceseze site-ul earthday.org pentru a participa virtual la cea de-a 50-a aniversare a Zilei Planetei Pământ prin conversaţii globale, apeluri la acţiune, spectacole, instrucţiuni video şi multe altele.
Ziua Internaţională a Mamei-Pământ este sărbătorită pentru a aminti fiecăruia dintre noi că Pământul şi ecosistemele sale ne oferă viaţă şi mijloace de subzistenţă. Natura suferă din cauza incendiilor australiene, a temperaturilor crescute şi, nu în ultimul rând, din cauza celei mai mari invazii de lăcuste din Kenya, iar, în prezent, de pe urma confruntării cu COVID-19 – o pandemie aflată în strânsă legătură cu sănătatea ecosistemului nostru.
Organizaţia Naţiunilor Unite ne îndeamnă să ne reamintim mai mult ca niciodată în această Zi dedicată Mamei-Pământ că avem nevoie de o schimbare, spre o economie mai durabilă, care să funcţioneze atât pentru oameni, cât şi pentru planetă. Să promovăm armonia cu natura şi Pământul. Răspândirea coronavirusului prezintă un risc imens pentru sănătatea publică şi pentru economia globală, dar şi pentru diversitatea biologică. Cu toate acestea, biodiversitatea poate fi o parte a soluţiei, deoarece această diversitate de specii ar îngreuna răspândirea rapidă a agenţilor patogeni – menţionează site-ul www.un.org/en/observances/earth-day.
Ziua Internaţională a Mamei-Pământ din 2020 – anul internaţional pentru sănătatea plantelor (ONU Rez. 73/252 din 28 dec. 2018) – are rolul de indicator al sănătăţii Pământului.
Aniversată pentru prima dată în 1970, Ziua Plantei Pământ a fost iniţiată de senatorul american Gaylord Nelson şi celebrată, iniţial, doar pe teritoriul SUA. Legile privind aerul curat, apa curată şi speciile pe cale de dispariţie au fost create ca răspuns la aniversarea primei Zile a Pământului în 1970, care a avut ca rezultat şi crearea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA). Multe ţări au adoptat în ani următori legi similare. Din 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, Ziua Planetei Pământ a început să fie organizată la nivel internaţional, în peste 140 de ţări, potrivit www.earthday.org/earth-day-2020/.
La rândul ei, Ziua Internaţională a Mamei-Pământ este marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. “Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, ce recunoaşte legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte. Această zi nu înlocuieşte celebrarea Zilei Planetei Pământ, prin ea se doreşte o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre. În unele părţi ale globului pământesc, ziua dedicată Pământului se marchează în luna martie odată cu echinocţiul de primăvară.
Source link