Biserica romano-catolică Sfântul Mihail va fi redată în folosinţă, în 13 august 2022, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare.
Sfânta liturghie festivă va fi celebrată de arhiepiscopul Gergely Kovács, iar altarul reconstruit va fi sfinţit de nunţiul papal Miguel Maury Buendia. Attila László, preot paroh şi protopop romano-catolic, a declarat că masa de altar a fost comandată de episcopul Márton Áron în urmă cu 80 de ani, însă în timpul dictaturii comuniste a fost dezmembrată şi bucăţile sale au dispărut din biserică. Placa de marmură roşie a fost aşezată acum pe un piedestal de piatră şi a fost rezervat un spaţiu pentru moaştele episcopului Márton Áron, alături de relicvele existente. Moaştele episcopului vor putea fi aduse la Cluj-Napoca după ce va fi beatificat.
El a adăugat că, până la sfârşitul lunii august, turnul va fi deschis vizitatorilor, cu un spaţiu amenajat pentru expoziţii, sanctuarul va putea fi înconjurat şi se va deschide “scara regală”, cele două scări în spirală care urcă pe partea laterală a bisericii.
Universitatea Tehnică din Budapesta a estimat costul renovării la 14 milioane de euro în 2014. Ulterior a fost câştigată o finanţare de aproape 4 milioane de euro la un concurs de proiecte pentru turism din resursele Uniunii Europene. Suma finală a renovării se apropie de 7 milioane de euro, sprijinul UE şi al guvernului ungar fiind completat din contribuţia proprie a parohiei, sprijinul guvernului român şi al municipiului Cluj-Napoca, precum şi din donaţii, totuşi, o mică parte din suma totală lipseşte încă.
Biserica parohială Sfântul Mihail din Cluj-Napoca a fost închisă pentru renovare în martie 2018 şi redeschisă pentru liturghii de Crăciunul anului 2021.
Construcţia bisericii gotice a început în a doua jumătate a secolului al 14-lea şi s-a terminat în prima jumătate a secolului al 15-lea. Actualul turn neogotic al bisericii a fost ridicat între 1837 şi 1859. Biserica Sfântul Mihail a fost scena multor evenimente istorice. Aici au avut loc aproape cincizeci de diete ale Transilvaniei şi au fost învestiţi principii transilvăneni Báthory Zsigmond, Rákóczi Zsigmond, Báthory Gábor şi Bethlen Gábor. Tot aici, în mai 1944, episcopul catolic al Ardealului, Áron Márton a rostit celebrul său discurs în care a condamnat persecuţia evreilor.
Source link