Eveniment
Clujul, în topul destinațiilor din Transilvania pentru turiștii străini. Capitala Ardealului, venituri de 175 milioane de euro din turism într-un singur an.
Ştiri din Transilvania
Clujul se află pe primele poziții în topul destinațiilor pentru turiștii străini. Într-un singur an, Capitala Ardealului a înregistrat venituri de peste 170 de milioane în acest sector de activitate
în imagine: zona centrală a municipiului Cluj-Napoca/Foto: Emil Boc Facebook.com
Anul trecut, numărul turiștilor sosiți în România a crescut cu mai bine de 20%, iar Clujul însuma peste 500.000 de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică în primele 11 luni ale lui 2022. Potrivit unui raport publicat de ministerul Economiei, trei județe din Transilvania reprezintă destinațiile preferate ale turiștilor străini. Astfel, în 2021, Sibiul a înregistrat 54,7 mii turiști străini, Brașovul – 49,6 mii turiști, iar Clujul – 44,3 mii turiști. De altfel, din topul clasamentului mai fac parte și Bucureștiul, care este principala destinație internațională a României, cu aproape 360 mii turiști în anul 2021 și Constanța – 38,0 mii turiști străini. „Aceste prime 5 destinații concentrează 65,0% din totalul sosirilor internaționale”, se arată în nota de fundamentare privind aprobarea strategiei naționale a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035.
CITEȘTE ȘI:
Numărul turiștilor străini care vin în Cluj, în creștere! Cei mai mulți au venit din EuropaAnaliza privind performanța economică a principalelor destinații urbane din România, pe baza datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru 2017, arată că industria HORECA din București generează venituri mai mari (1,35 miliarde euro) decât turismul din sectorul privat al tuturor celorlalte orașe din top, în timp ce Constanța are a doua mare piață HORECA, cu venituri de 188 milioane euro, precum și cea mai ridicată rată de profitabilitate (17%). De asemenea, Constanța se clasează pe locul doi în topul angajatorilor din sectorul turistic, cu 74.000 de angajați. Cluj-Napoca este pe locul trei în rândul destinațiilor turistice din România, cu venituri de 175 milioane euro, o rată de profit de 13,48% și 6.641 angajați. Timișoara și Brașov urmează şi ele îndeaproape. „Un aspect pozitiv este faptul că în ultimii ani a crecut într-un ritm alert numărul de unități de mici dimensiuni, în general pensiuni turistice și agroturistice, structuri dezvoltate de localnici, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural, lucru ce a contribuit la stimularea economiilor locale în multe destinații din România”, arată sursa citată. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, în primele 6 luni din 2023 la nivelul județului Cluj au fost cazați 317.426 turiști, din care 58.027 străini (reprezentând 18,3% din totalul turiștilor). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, numărul turiștilor străini a crescut cu 46,4%. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o turiștii din Europa (81,2% din total turiști străini).Strategie națională pentru dezvoltarea turismului Principalele provocări în turismul românescturiștii care vizitează în prezent România nu cheltuie suficient la nivelul destinației; nu sunt atrași suficienți turiști care au posibilitatea și dispoziția de a cheltui mai mult la nivelul destinației (turiști cu bugete mari pentru cheltuieli în destinație). În anul 2019, România a avut cele mai mici încasări totale anuale din turismul internațional dintre toate țările învecinate (1.453 milioane euro). Această situație nu s-a îmbunătățit pe fondul pandemiei, ba din contră, țara noastră a avut una dintre cele mai mari reduceri ale fluxurilor turistice internaționale, iar încasările din turismul internațional au scăzut la 244 milioane euro în anul 2020.La nivelul anului 2019, conform Institutului Național de Statistică, Produsul intern brut direct din turism a fost de 31.564,6 milioane lei (aproximativ 6,5 miliarde euro), iar ponderea turismului în PIB-ul României a reprezentat 2,981%. În anul 2021, încasările din turismul internațional s-au ridicat la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puțin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin s-a menținut relativ constantă în perioada 2019-2020, dar a scăzut cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019.Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a lansat recent, în consultare publică, Strategia națională pentru dezvoltarea turismului românesc. Strategia se structurează în jurul unei teorii a schimbării și se concentrează pe trei niveluri, în scopul dezvoltării sustenabile a turismului în țara noastră:
consolidarea, în continuare, a imaginii României ca destinație turistică bine cunoscută, precum şi ca destinație care îndeplinește standardele UE în ceea ce privește furnizarea de produse și servicii;
prețuirea oamenilor, tradițiilor, locurilor, dar și a patrimoniului natural și cultural al României;
creșterea vizibilității României pe piețele internaționale de turism de prim rang.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
Eveniment
Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului
La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.
Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.
Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.
În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.
Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.
Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.
Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.
Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.
📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.
Primul pas greșit al hoților
10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.
11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.
Ce au găsit în bagaje
În valize, anchetatorii descoperă:
-
18 lănțișoare din metale prețioase
-
parfumuri
-
cartușe de țigarete
-
pachete de cafea și alte bunuri
O operațiune la secundă
Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.
📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video
Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj
Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului
IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România
Cluj-Napoca interzice fumatul în parcuri, stații și baze sportive. Amenzi până la 500 lei
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
În Cluj Napoca se află una dintre cele mai vechi clădiri din România. Are aproape 1.000 de ani
-
Eveniment3 weeks agoAtentie video cu impact emotional !A fost spulberat de o mașină, dar s-a ridicat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat – accident șocant în Cluj!
-
Transport4 weeks agoȘoferii CTP Cluj-Napoca, cu un nou look! Uniforme moderne și elegante
-
Stiri2 weeks agoSchimbare istorică la Aeroportul din Cluj! Se elimină una dintre cele mai enervante reguli pentru pasageri
-
Eveniment3 weeks ago„Ultimul UNTOLD la Cluj… așa cum îl știți!” – Anunț misterios care zguduie fanii festivalului. Sfârșit sau un nou început?
-
Stiri4 weeks agoTIR-urile ignoră restricțiile și traversează Gilăul și Baciu – Probleme în trafic la Cluj
-
Orasul Tau2 weeks agoPovestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar
-
mobilizare3 weeks agoClujul se unește pentru Răzvan, băiețelul de 4 ani care are nevoie de o minune ca să trăiască o copilărie normală
-
Eveniment4 weeks agoAccident spectaculos în Andrei Mureșanu: Mașină răsturnată și doi bărbați ajunși la spital