Deputatul Tudor Benga a depus în Parlament un proiect de lege pentru reorganizarea administrativă a țării. Proiectul prevede reorganizarea teritorială a României în 12 județe și impune praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune.Astfel, Clujul s-ar uni cu județele Sălaj, Bistriţa Năsăud şi Mureş și s-ar numi Judeţul Transilvania Nord Vest.Modificarea va avea ca efect reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale, o reorganizare în unităţi teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităţilor de dezvoltare şi distribuire a resurselor, informează stirileprotv.ro.„Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, mai exact o viziune cuprinzând trei puncte centrale ale acestui subiect extrem de spinos: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate”, a scris Tudor Benga într-o postare pe Facebook.„Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia imperioasa de reduce fragmentarea administrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosustina și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid. Am propus o viziune de comasare județelor care să respecte identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării, dar totodată și fluxurile umane, economice și logistice ale României de azi.Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor (5.000 la comune și 10.000 la orașe) cât și a comasării județelor (12 la număr) zilele următoare însă așa cum am spus-o de nenumărate ori consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritorială este una dintre cele mai importante”, a mai spus deputatul USR.Cum ar putea arăta cele 12 județe ale României:– Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
– Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Mureş;
– Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Himedoara şi Sibiu;
– Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
– Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
– Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
– Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
– Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
– Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Goij, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
– Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
– Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi Municipiul Bucureşti;
– Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea.La 42 de ani de la ultima reorganizare teritorială a României, deputatul USR Tudor-Vlad Benga a depus la Parlament un proiect prin care România ar urma să reducă de la 42 la 12 numărul județelor dar și comasarea unor localități.Schimbările preconizateÎn România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populație extrem de redusă – comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populației din 2022; alte comune înregistrează doar câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului și cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susținerea unui aparat administrativ propriu.Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori și într-un oraș la 10.000 locuitori va avea ca efect reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, o reorganizare în unități teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare și distribuire a resurselor, scrie hotnews.ro.Pentru deservirea populației care locuiește în subdiviziunile unităților administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință, propunem înființarea unor birouri administrativ-teritoriale care să aibă rolul de a deservi populația stabilită în aceste subdiviziuni, permițând colectarea taxelor și impozitelor la nivel local și acționând ca intermediar între populația deservită și administrația publică locală, oferind posibilitatea înregistrării solicitărilor primite și transmiterea acestora spre competentă soluționare autorităților și instituțiilor publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care sunt înființate, precum și eliberarea documentelor solicitate, conform atribuțiilor primite prin hotărârea de consiliu local de înființare.
Source link