Lucrările de restaurare la Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca au termen de finalizare 30 iunie 2022. Totuși, biserica funcționează deja din punct de vedere liturgic, însă nu este încă deschisă publicului pentru vizitare.
De renovarea Bisericii Sfântul Mihai din Piața Unirii s-a ocupat, în ultimii patru ani, firma de construcții KÉSZ România. Amintim că Biserica romano-catolică a obținut o finanțare de aproape 22 mil. lei (peste 4,7 mil. euro), prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Contractul de finanţare a fost semnat de către protopopul Sándor Kovács, în octombrie 2017, cu două luni înainte de moartea acestuia. 

Obiectivul general al proiectului este creşterea numărului mediu anual de vizitatori în biserica romano-catolică Sf. Mihail din municipiul Cluj-Napoca, prin punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, contribuind astfel şi la creşterea competitivităţii arealului. Prin implementarea proiectului se preconizează o creştere medie de 6% a numărului anual de vizitatori.

În planul de reabilitare e trecut acoperişului, reorganizarea ţiglelor şi curăţarea pereţilor de piatră. De asemenea, biserica va fi dotată cu un sistem de iluminare şi cu o reţea electrică modernă, precum şi cu un sistem de încălzire. Turnul va fi deschis permanent pentru vizitare, urmând ca aici să fie expuse câteva dintre altarele în stil baroc, înlăturate din biserică în 1951. 

Descoperiri arheologice: altar vechi de 700 de ani și fresce medievale

În urma lucrărilor de restaurare , arheologii au descoperit un altar vechi de 700 de ani, fresce medievale, nivelul inițial de călcare al bisericii, pietre romane, dar și pietre funerare din diferite timpuri. 

În prezent, se mai lucrează la turnul edificiului religios, dar și la punerea în valoare a descoperirilor arheologice și a picturilor murale.

VEZI și Secretul Bisericii Sf. Mihail – Istoricii susţin că niciun om de ştiinţă nu a făcut cercetări cu privire la criptele aflate în subsolul Bisericii Sf. Mihail din Piaţa Unirii. 

S-au tăiat frumoșii brazi din jurul Bisericii Sfântul Mihail

Recent, clujenii s-au arătat scandalizați de faptul că au fost tăiați brazii din jurul Bisericii Sfântul Mihail, lăsând Piața Unirii fără verdeață: “Am vorbit cu cei de pe șantier și am aflat că decizia de tăiere aparține preotului paroh László Attila și că s-a încercat convingerea acestuia să renunțe la tăieri, dar degeaba”, a spus Csorba Béla, membru al grupului Clujul Civic. Parohia a declarat însă, prin vocea Primăriei, că va planta alți copaci.

Istoria Bisericii Romano-Catolică Sfântul Mihail

Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010. Are 70 de metri lungime și o înălțime maximă a turlei de 80 de metri.

Biserica a fost înălțată pe un teren care servise drept cimitir și unde existase o capelă dedicată Sf. Iacob. Au rămas foarte puține date referitoare la ridicarea edificiului. Principalul document păstrat este unul eliberat de curtea papală de la Avignon, din ianuarie 1349, prin care li se iertau păcatele celor care ar ajuta financiar construcția lăcașului. Construcția s-a desfășurat în două faze: prima a început în anul 1316 și a fost finalizată în 1390, urmată de o a doua fază între 1410-1487. În anul 1390 a fost finalizat și altarul.

Au fost proiectate două turnuri pentru fațada principală, dar nu a fost ridicat decât cel de nord-vest între 1511-1543. În 1697 turnul a fost distrus ca urmare a unui incendiu și reconstruit în stil baroc în 1744. Acesta a trebuit demolat însă în 1763, după ce un cutremur îl deteriorase foarte mult, aflându-se în pericol de prăbușire. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic, de pe fațada de nord, fiind terminat în 1860. Turnul este al doilea cel mai înalt turn de biserică din România.

În perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rând diverse comunități religioase: astfel, în perioada 1545-1558, a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566 a devenit biserică unitariană, ramânând astfel pentru o perioadă de 150 de ani, până când a fost atribuită cu forță comunității romano-catolice, ca urmare a Contrareformei. După revenirea la catolici, biserica a fost restaurată sub influența barocului de către artiștii Johannes Nachtigall și Anton Schuchbauer, sub îndrumarea parohului János Biro. Tot atunci cei doi artiști au realizat amvonul.

De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia Corvin, regina Izabella a predat în lăcaș însemnele regale trimișilor împăratului Ferdinand I. Aici au fost investiți principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory.

Începând cu secolul al XVIII-lea în jurul bisericii au fost construite mai multe clădiri, prăvălii pe care parohia le închiria asigurându-și în acest fel un venit suplimentar. Odată cu sistematizarea Pieței Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele. Tot atunci portalul baroc din fața bisericii a fost mutat în fața Bisericii Sf. Petru din Cluj[5]. În schimb, parohia a fost despăgubită cu unele terenuri din zona centrală a orașului, terenuri pe care biserica a ridicat cele 2 clădiri „în oglindă” de pe actuala stradă Iuliu Maniu. (sursa: wikipedia). 

Source link