Connect with us

Eveniment

Edy Chereji (Untold), despre concertul Gheboasă: „Noi nu am intervenit niciodată în actul artistic, deoarece credem în libertatea de exprimare”. CTP îl desființează pe Gheboasă

Diana Petrescu

Published

on

Edy Chereji (Untold), despre concertul Gheboasă: „Noi nu am intervenit niciodată în actul artistic, deoarece credem în libertatea de exprimare”. CTP îl desființează pe Gheboasă 1

Edy Chereji, director comunicare în cadrul Untold, făcut luni declarații despre concertul cântărețului Gheboasă. Mii de utilizatori de rețele sociale s-au revoltat în ultimele zile după apariția mai multor clipuri video în care cântăreți de trap au utilizat expresii jignitoare la adresa femeilor, romilor și au părut să încurajeze consumul de alcool în concertele de la Untold.„A fost o editie cum n-a mai fost! Si pentru asta multumim tuturor! Si celor de pe scenă și celor din fața scenei și celor din spatele ei! Și pentru că se dezbate mult un subiect, care este doar o mică, mică bucățică din Untold, vă las și eu punctul meu de vedere.Gheboasă este exponentul curentului trap, care are o priză tot mai mare în România și în străinătate, la publicul tânăr. Pe de altă parte, el reprezintă doar unul din cei peste 250 de artiști, la o scenă secundară, care a mai fost invitat la multe evenimente din țară, în acest an. Vom face o analiză să vedem care e cea mai potrivită cale între libertatea actului artistic și impactul pe care l-ar putea avea mesajele lui din timpul concertului. Însă, nu ne putem preface că nu există un întreg gen muzical când el este atât de popular în România cât și în străinătate, în rândul tinerilor.Cred că este la fel de important și ce le mai oferim acestor tineri în festival și cum mergem noi în întâmpinarea lor. Ei ajung în festival cu o anumită cultură muzicală, dar noi îi expunem la multe alte genuri muzicale și experiențe pozitive. Expunerea este în ambele sensuri, acești tineri vin în festival pentru un gen muzical sau pentru un artist, dar au ocazia să descopere zeci de artiști din alte genuri muzicale.În același timp, dacă există participanți la festival deranjați de genul trap, ei au posibilitatea de a alege oricare din celelalte scene, cu genuri muzicale diferite.Aș mai menționa și faptul că noi nu am intervenit niciodată în actul artistic, deoarece credem în libertatea de exprimare. Fiecare artist își asumă mesajele si este responsabil de conținutul pe care îl livrează. Aș încheia reamintind care a fost promisiunea Untold din acest an, pe care am reușit să o îndeplinim până la ultimul detaliu: 250 de artiști, artiști de top internațional – unii dintre ei prezenți pentru prima dată în România, cea mai impresionantă producție de festival din România, sute de mii de participanți aflați în maxima siguranță, străini veniți din toate colțurile lumii, emoții si viață schimbată în bine pentru mulți oameni”.CTP îl desființează pe Gheboasă după prestația de la UntoldCTP a caracterizat obscenitățile lui Gheboasă ca fiind Weltanschauung, considerând că “până la violența fizică, criminală, nu mai e decât un pas”.Pe pagina sa de socializare, Cristian Tudor Popescu a publicat un text dur referitor la prestația acestuia:“Weltanschauung GhebossObscenitățile din cântarea solistului Gheboasă la festivalul UNTOLD au stârnit trei feluri de reacții: 1. Indignare + deplângere moral-culturală față de „tineretul din ziua de azi”.2. Solidaritate cu Gheboasă – „Toți vorbim urât, toți înjurăm, el a făcut-o pe scenă”.3. Compătimire lăcrămoasă: „E un copil abandonat de mamă, cu tată pușcăriaș, n-are el nicio vină, societatea n-a fost în stare să-l recupereze”. Cred că în spatele acestei „întâmplări” se îngroașă ceva mai adânc și mai întunecat.Ca să răspund celei de-a doua atitudini inventariate – înjur și eu. Când joc tenis cu cineva care mă știe, pe un teren în jurul căruia nu e nimeni care ar putea fi deranjat, urlu niște măscări care pot să calcineze urechi mai sensibile. E modul meu de a mă elibera de izâna care se acumulează în mine în urma interacțiunilor pe care încă le am cu viața publică actuală. Dar nu atribui înjurăturii o valoare, nu o rostesc public, nu face parte din a mea Weltanschauung.La vederea acestui cuvânt german cunoscut în istoria filosofiei, anticipez deja replici de soiul: „Te dai rotund, intelectualu lu pește!”. Fără ca respectivii să facă efortul de a cerceta semnificația acestui „monstru” lingvistic – viziune asupra lumii și vieții.„Asta-i viața!”
Or, mizeriile anatomice debitate de Gheboasă reprezintă o Weltanschauung pentru tinerii care îl aclamă în cor. Ce spun de fapt aceste vorbe? Că ființa umană este redusă la corp, în primul rând la sex și tot ce ține de asta. Băieți și fete se privesc unii pe alții ca pe obiecte vii, care pot fi folosite. Creierul nu numai că nu contează, dar e un apendice care încurcă. Rațiunea, cultura, bunul simț sunt „căcaturi” (poate mă simpatizează și pe mine cineva, că vorbesc cool), sexul, alcoolul, drogul sunt „adevărăciuni”.„Asta-i viața!”, cred toți cei care îl consideră pe Gheboasă Gheboss. Și nu numai pe el. Violul, comerțul cu carne umană, sunt imediat subsecvente (aoleu!”) vorbelor murdare ale lui Gheboasă. Fanii obiectificării (aoleu!) omului îi admiră și pe gibonii Tate, care, așa cum avertizam de la rău început, sunt liberi, batjocoritori și, în continuare, vedete pe net. Dar poate au avut și ei o copilărie grea… Iar până la violența fizică, criminală, nu mai e decât un pas.Ce credeți, tânăra din Constanța care și-a ucis în bătaie prietena și a băgat-o într-un geamantan, ca pe un obiect, e fană Gheboasă și frații Tate? Are vreo importanță că fata ucisă era o elevă foarte bună, deși provenea dintr-un mediu rău, ca și Gheboasă? În fine, se poate spune că „Grija față de om”, lozinca dictaturii comuniste, e înlocuită la noile generații de valoarea „Disprețul față de om”?”

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom