Connect with us

Eveniment

Peste zece judeţe impun purtarea măştii şi în aer liber

Stefania Heinz

Published

on

Peste zece judeţe impun purtarea măştii şi în aer liber

Masca de protecţie devine obligatorie, în mai multe judeţe, şi în spaţiile aglomerate în aer liber.
Purtarea măştii de protecţie în spaţiile deschise aglomerate devine obligatorie în tot mai multe judeţe din România, după ce Guvernul a împuternicit comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă să decidă când şi unde se vor aplica noile restricţii în perioada următoare. 

Până acum, masca devine obligatorie şi în aer liber, în majoritatea cazurilor de la 1 august, în următoarele 11 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Galaţi, Braşov, Vâlcea, Iaşi, Călăraşi, Prahova, Buzău, Constanţa şi Vrancea. Dacă Argeşul a fost primul judeţ care a adoptat o astfel de măsură, Vrancea este ultimul care se înscrie pe această listă. 

Primarii, în calitate de preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, sunt cei care stabilesc exact locurile în care masca va deveni obligatorie. Astfel, dacă mergi la mare în acest weekend, să ştii că de sâmbătă vei fi obligat să porţi mască pe faleză sau în zonele de promenadă, în toate staţiunile de pe litoral, între orele 18:00 şi 24:00. 

Nici la munte nu vei scăpa de masca facială. Şi la Braşov, începând de mâine, masca va fi obligatorie în pieţe şi târguri, dar şi pe străzile circulate intens de pietoni. Măsura ar putea fi impusă, de la începutul săptămânii viitoare, şi în Centrul Vechi din Bucureşti. O decizie în acest sens va fi luată luni, în şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. 
 
În rest, masca de protecţie devine obligatorie în spaţii precum târguri, pieţe, obiective turistice, staţii de autobuz, gări, ştranduri sau piscine, în funcţie de decizia adoptată la nivelul fiecărui judeţ. Exceptaţi de la portul măştii vor fi copiii sub cinci ani şi, pe alocuri, persoanele ce desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante şi cele ce suferă de afecţiuni respiratorii.
 
Referitor la activitatea teraselor, barurilor şi cluburilor în aer liber, hotărârea adoptată de Guvern miercuri seară, la propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prevede că acestea vor trebui să respecte orarul prestabilit (adică să nu mai funcţioneze în afara programului). Regula va fi valabilă şi în cazul activităţilor din domeniul jocurilor de noroc (cazinouri, case de pariuri etc.).
 
Terasele, barurile şi cluburile în aer liber vor trebui să limiteze accesul persoanelor, astfel încât să poată intra doar câte persoane pot lua loc pe scaune. În plus, orice activităţi ce presupun interacţiunea fizică între clienţi vor trebui limitate, ca de exemplu dansurile. Vrancea este unul dintre judeţele care a decis să închidă terasele în intervalul orar 23:00-06:00. La mare, terasele vor continua să funcţioneze şi noaptea, însă cu respectarea regulilor prezentate anterior. 
 
Obligativitatea de a purta mască de protecţie şi în aer liber vine ca urmare a creşterii numărului de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19. În ultimele 24 de ore au fost raportate 1.295 de noi cazuri, cele mai multe fiind în Bucureşti (164), Argeş (112) şi Braşov (71). La Neamţ s-au înregistrat 68 de noi cazuri, în Timiş 42, iar în Gorj 41. Nu este exclus ca acestea să fie următoarele judeţe în care masca să fie obligatorie şi pe stradă. 
 
Joi, Grupul de Comunicare Strategică a raportat 1.356 de noi cazuri, număr record de infectări. Până acum, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Bucureşti, cu un total de 5.887 de cazuri, Suceava cu 4.527 de cazuri şi Argeş cu 3.224 de cazuri. 

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom