Connect with us

Eveniment

Profesor UBB: „La Cluj, o garsonierā este 100.000 de euro. N-ar trebui să poţi vinde fărā garanţii consistente o proprietate care nu există”

Published

on

Profesor UBB: „La Cluj, o garsonierā este 100.000 de euro. N-ar trebui să poţi vinde fărā garanţii consistente o proprietate care nu există”

În cursul anului 2021, la nivel național, prețul metrului pătrat al unui apartament a crescut cu aproape 15 procente.La Cluj prețul pe metrul pătrat al apartamentelor a atins un maxim istoric. Cele mai scumpe locuințe sunt în zona centrală. Cine vrea să își ia o locuință în zonă plătește astăzi cu mai bine de 200 de euro mai mult pe metru pătrat față de aceași perioadă a anului 2020, informează digi24.ro.Profesorul UBB, Claudiu Turcus, trage un semnal de alarmă în acest sens: „Domeniul energiei trebuie NAŢIONALIZAT. Punct. Este de interes strategic atât pentru economie, cât şi pentru populaţie. Conceptul de “piaţā liberā” a energiei este o aberaţie completă. Tranzacţionarea energiei nu produce decât fraudă şi facturi abuzive.Piaţa imobiliarā, apoi, trebuie reglementată. N-ar trebui să poţi vinde fărā garanţii consistente o proprietate care nu există. La Cluj, o garsonierā este 100.000 de euro. Toate imobilele se vând din faza de proiect, fără extrase de cărţi funciare. Se numesc “investiţii”, lumea dă avans pentru locuinţe care nici nu apucā sā fie construite, sunt revândute urgent, e o bulā a promisiunilor de vânzare-cumpărare, o speculă toxică ce face imposibilă locuirea decentā pentru populaţie. Apartamentele au aproape statutul acţiunilor de la bursă, totul fiind un pariu absurd şi lacom al unei pieţe care toată ziua calculează cât va creşte metrul pātrat.Am trăi într-o lume mai bună, într-o realitate mai salubrā dacā energia şi locuirea n-ar mai fi lăsate la cheremul escrocheriilor capitaliste.”Garsonieră de 100.000 de euroO garsonieră din Zorilor, de doar 24 de metri pătrați, a fost pusă la vânzare pe internet, pentru suma fabuloasă de peste 100.000 de euro.Asta ar însemna undeva la aproximativ 4.600 de euro/mp, informează antena3.ro.”Garsoniera cu baie (duș, wc) bucătărie mobilată cu totul (aragaz, frigider, mobila de bucătărie) camera cu pat dublu, dulap foarte spațios și bine compartimentat, birou, scaun etajul 4/4.Pretul este 110.000 euro, usor negociabil. Va rog fara oferte bomba. Se accepta credit”, a scris vânzătorul în anunțul său.

Source link

Facebook Comments Box

Eveniment

(Video) Cluj: Bătaie la VIVO! Și-au dat pumni pentru un loc de parcare

Published

on

(Video) Cluj: Bătaie la VIVO! Și-au dat pumni pentru un loc de parcare

O altercație între mai multe persoane a avut loc, duminică în jurul orei 14.20, în parcarea de la VIVO.Martorii spun că protagoniștii s-au luat la pumni și picioare din cauza unui loc de parcare.„A durat mai mult bătaia dar atât am apucat să filmez. A fost un loc liber de parcare și s-au luat la ceartă, în prima fază. Apoi și-au dat cu pumnii și picioarele. S-au aruncat pe jos. A fost scandal mare”, a spus un martor pentru Foaia Transilvana. 

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Eveniment

Doliu în lumea muzicii. A murit Corneliu „Bibi” Ionescu

Published

on

Doliu în lumea muzicii. A murit Corneliu „Bibi” Ionescu

Veste tristă pentru lumea muzicii româneşti, după ce membrul fondator al trupei Sfinx a încetat din viață. 
Corneliu Ionescu, născut la 2 martie 1945, a fost fondator şi basist al formaţiei Sfinx, cu care a cântat de la înfiinţare, în 1962, până la destrămarea acesteia, la începutul anilor 90.

A fost şi constructor de instrumente şi dispozitive muzicale: chitare, efecte pentru instrumente sau „bibsynthesizerul”, primul sintetizator muzical din România.

După despărţirea de Sfinx a intrat în afaceri, înfiinţând o firmă de echipamente de scenă.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Eveniment

Cum s-a realizat Unirea Principatelor, la 24 ianuarie 1859

Published

on

Cum s-a realizat Unirea Principatelor, la 24 ianuarie 1859

Ziua de luni este rezervată sărbătorii Micii Uniri,dintre Țara Românească și Moldova, eveniment istoric ce e avut loc în urmă cu 163 de ani. 
În vara anului 1853. Imperiul Rus a ocupat Moldavia şi Valahia aflate sub suzeranitate otomană şi a promovat drepturile minorităţilor creştin-orotodoxe din Palestina, provincie a Imperiului Otoman.Obiectivele sale erau expansioniste, încercând să obţină controlul asupra peninsulei balcanice şi acces la Marea Mediterană pe fondul declinului Imperiului Otoman.

Otomanii s-au aliat cu francezii care promovau drepturile minorităţilor creştine din Palestina, şi cu britanicii care nu voiau ca ruşii să aibă acces la Marea Mediterană. 

În octombrie 1853, otomanii, francezii şi britanicii au declarat război Rusiei şi au pornit o campanie defensivă pentru a opri înaintarea Rusiei la Silistra. Flotele anglo-franceze au pătruns în Marea Neagră în ianuarie 1854. După o mică confruntare la Constanţa, ruşii au abandonat Silistra. Anglo-francezii au decis atunci să atace Sevastopol, baza navală a Rusiei din peninsula Crimeea.

Aliaţii au debarcat în Crimeea pe 20 septembrie 1854 şi s-au bătut cu ruşii la Balaclava pe 25 octombrie. Ruşii au fost respinşi. După 11 luni de asediu, trupele ruse din Sevastopol au capitulat. 

Pe 30 martie 1856 a fost semnat Tratatul de la Paris care a pus capăt războiului, interzicând Rusiei să-şi mai trimită navele în Marea Neagră  ce căpăta statut neutru, iar fluviul Dunărea devenea deschis transportului maritim pentru toate naţiunile.

Rusia a fost obligată să renunţe la Moldavia, inclusiv la o parte din Basarabia, precum şi la revendicările creştin-ortodoxe din Palestina. 

Principatele române Moldavia şi Valahia, precum şi Serbia, au fost recunoscute ca principate autonome cvasi-independente sub protecţia puterilor europene. Pentru a preveni un alt conflict cu Rusia, împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, şi-a dorit crearea unui stat românesc tampon dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus şi Imperiul Austro-Ungar, un stat independent care să fie condus de un principe, să aibă constituţie şi instituţii reformate. 

În cadrul adunărilor ad-hoc, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost votat ca Domnitor al Principatului Moldaviei (sau Principatul Moldovei)  la 5 ianuarie 1859, respectiv ca Domnitor al Principatului Valahiei (cunoscută ca Principatul Ţării Româneşti) la 24 ianuarie, ceea ce a rezultat unirea celor două entităţi statele în Principatele Unite ale Moldaviei şi Valahiei, un stat ce a rămas vasal Imperiului Otoman până în 1877. 

Noul stat a purtat denumirea de Principatele Unite Române între anii 1862 şi 1866, iar din 1866, pe baza constituţiei adoptate atunci, acesta a căpătat denumirea oficială de România. 

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite

Copyright © 2020 iLoveYouCluj. Webdesign & Marketing - iPublicitate