Liderul opoziției din Rusia,  Aleksei Navalnîi, și-a găsit sfârșitul vineri în închisoarea din regiunea arctică, unde executa o pedeapsă de 19 ani de detenție. Liderul opoziției, cunoscut pentru criticile sale fără menajamente la adresa Kremlinului, a fost confirmat decedat de către Serviciul Penitenciar din regiunea Iamalia-Neneția, în timp ce își ispășea pedeapsa, conform news.sky.com¹.

Conform informațiilor furnizate de Kommersant, Departamentul Serviciului Penitenciar Federal pentru districtul autonom Yamal-Nenets a comunicat despre decesul opozantului în colonia corecțională nr. 3, unde acesta s-a simțit rău și și-a pierdut conștiința după o plimbare. În ciuda intervenției medicilor, Navalnîi nu a putut fi resuscitat.

Într-un comunicat oficial, Serviciul Penitenciar al regiunii Iamalo-Neneț a declarat: „La 16 februarie 2024, în centrul penitenciar nr. 3, deţinutul Navalnîi A.A. s-a simţit rău după o plimbare şi aproape imediat şi-a pierdut conştienţa. (…) Cauzele morţii sunt în curs de a fi stabilite”.

Alegerile extreme de dificile ale autorităților ruse în gestionarea situației și lipsa de transparență în ceea ce privește cauzele exacte ale morții alimentează speculațiile și îngrijorările în rândul comunității internaționale.

În decembrie 2023, Aleksei Navalnîi a fost transferat la „Lupul Polar”, o închisoare notorie de lângă Cercul Arctic, după ce susținătorii săi au pierdut contactul cu el timp de mai bine de două săptămâni. O purtătoare de cuvânt a opozantului a atras atenția asupra condițiilor aspre din colonia penală și a depus o plângere la Curtea Supremă din Moscova în luna ianuarie.

Navalnîi a devenit cunoscut pentru îndrăzneala sa și pentru revenirea în Rusia din Germania în 2021, după ce a fost victima unei tentative de otrăvire cu un agent neurotoxic în timpul unei călătorii în Siberia. Întorcându-se în țara sa natală, a fost imediat încarcerat, iar condițiile de detenție au stârnit preocupare și proteste. Kremlinul a respins vehement acuzațiile lui Navalnîi cu privire la otrăvirea cu Noviciok, susținând că acestea sunt false

Laszlo Toroczkai, liderul partidului ungar de extremă dreaptă Mi Hazank (Patria noastră), a avertizat că în cazul în care Ucraina pierde războiul cu Rusia, Transcarpatia va fi revendicată de extrema dreaptă din Ungaria. Transcarpatia este o regiune din vestul Ucrainei cu aproximativ 150.000 de etnici maghiari.

Într-o declarație făcută sâmbătă seara la o conferință a partidului său, Toroczkai a subliniat poziția sa naționalistă revizionistă, afirmând: “Dacă acest război se încheie cu pierderea statalității de către Ucraina, pentru că există și această variantă, atunci, în calitate de unic partid ungar care a luat această poziție, permiteți-mi să semnalez că revendicăm Transcarpatia.” Acest demers a fost întâmpinat cu aplauze din partea audienței.

În cadrul aceleiași conferințe, Toroczkai a promovat un mesaj simplu legat de conflictul din Ucraina: “încetarea imediată a focului, pacea și o soluționare prin discuții.” Totodată, el a susținut autonomia pentru etnicii maghiari din vestul Ucrainei.

Până în prezent, Ministerul de Externe al Ungariei și Ambasada Ucrainei la Budapesta nu au emis comentarii în legătură cu declarațiile lui Toroczkai.

În contrast, premierul ungar Viktor Orban a exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei într-un interviu dat în decembrie la radioul public. Cu toate acestea, există tensiuni între Budapesta și Kiev din cauza presupuselor restricții ale drepturilor a aproximativ 150.000 de etnici maghiari de a-și folosi limba maternă în Ucraina.

Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, este programat să se întâlnească în zilele următoare cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, și cu prim-ministrul Denis Șmîhal, pentru a discuta despre aceste chestiuni și pentru a pregăti terenul pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două țări.

NATO se pregătește să desfășoare cel mai mare exercițiu militar din ultimele decenii, cu mobilizarea a 90.000 de militari, într-un efort de a descuraja orice posibilă agresiune rusă. Exercițiul denumit “Steadfast Defender” urmează să înceapă în februarie și are la bază un scenariu ce presupune un atac rusesc asupra teritoriului unui stat membru aliat, declanșând astfel Articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă, conform informațiilor furnizate de dpa și citate de Agerpres.ro.

Articolul 5, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor statelor membre, a fost invocat o singură dată până acum – în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 comise de Al-Qaida în SUA.

Cea mai recentă inițiativă a Alianței Nord-Atlantice vine ca răspuns la o serie de provocări din partea Rusiei și are ca scop consolidarea capacității de reacție a NATO în fața amenințărilor la adresa securității colective. Cele mai ample exerciții anterioare ale NATO după Războiul Rece au avut loc în 2018, sub denumirea Trident Juncture, la care au participat aproximativ 51.000 de militari și au fost desfășurate în mare parte în Norvegia.

De-a lungul anului 2022, România a insistat asupra întăririi Flancului Estic și sporirii prezenței NATO în zona Mării Negre, solicitări care au fost discutate în cadrul întrevederilor cu partenerii din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Un sondaj de opinie publicat în decembrie 2023 arată că aproape 20% dintre români ar emigra în cazul unui atac asupra țării lor, în timp ce peste jumătate consideră că Rusia reprezintă un pericol real pentru securitatea României. Astfel, contextul regional și percepția asupra amenințărilor aduc în prim-plan importanța consolidării și extinderii prezenței NATO pentru a asigura stabilitatea și securitatea în Europa de Est.