Construirea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești din Cluj, un proiect inițiat acum 50 de ani, pare să prindă din nou contur, după ce doi giganți energetici internaționali și-au arătat interesul față de această investiție de un miliard de euro.

Deși licitația pentru studiul de fezabilitate (SF) a fost demarată, nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ, deoarece SAPE nu a reușit încă să finalizeze procesul de atribuire a acestui studiu.

Cu toate acestea, Ministerul Energiei a purtat discuții cu parteneri strategici din Japonia și Franța, reprezentanți ai consorțiului format din Itochu și EDF, două companii de renume mondial. Acestea sunt dispuse să finanțeze din propriile resurse studiul de fezabilitate și, ulterior, să preia atât proiectarea, cât și execuția hidrocentralei.

„Un proiect de o asemenea anvergură necesită parteneri serioși, stabili și de încredere, care au demonstrat că pot implementa proiecte de mare amploare. Așa cum este Tarnița-Lăpuștești pentru România”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Construcția hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, cu o capacitate instalată de 1.000 MW, presupune o investiție greenfield de aproximativ 1 miliard de euro. Aceasta va avea un rol esențial în echilibrarea Sistemului Energetic Național și va contribui la securitatea energetică a țării.

Funcționarea hidrocentralei de acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești ar optimiza, de asemenea, operarea centralei nucleare de la Cernavodă, în special odată cu dezvoltarea Unităților 3 și 4, dar și a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin gestionarea eficientă a cererii de energie la momentele de vârf.

Totodată, acest proiect ar crea condiții optime pentru integrarea centralelor regenerabile intermitente în rețeaua electrică, conform Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).

Florin Piersic este una dintre cele mai mari legende ale cinematografiei și teatrului românesc, având o carieră de peste șase decenii. Celebru pentru rolurile sale din filme de aventură și istorice, precum și pentru prestațiile sale carismatice pe scenă, Piersic este respectat atât în România, cât și peste hotare.

Gestul de generozitate: a înfiat o fată și a ajutat-o

Un moment mai puțin cunoscut din viața lui Florin Piersic este cel legat de faptul că a înfiat o fată și i-a susținut educația. În 2008, actorul a dezvăluit că, pe vremea când filma pentru „Pintea”, o fetiță, pe nume Mărioara, venea zilnic la filmări. După ce a aflat că aceasta nu avea părinți, Piersic a decis să o înfieze și să o trimită la școală, oferindu-i lunar salariul său de la teatru pentru a o sprijini.

Piersic și-a început cariera în 1958 cu filmul „Ciulinii Bărăganului”, bazat pe romanul lui Panait Istrati. Acesta a marcat începutul unei colaborări de succes cu cinematografia românească.

Rolul emblematic în „Mărgelatu”

A devenit faimos pentru interpretarea lui Mărgelatu, un personaj enigmatic dintr-o serie de filme de aventură din anii ’80, care l-au transformat într-un simbol al filmului românesc.

Deși a avut o carieră cinematografică impresionantă, Piersic a rămas devotat teatrului, jucând în numeroase producții la Teatrul Național din București. Unul dintre rolurile sale celebre a fost cel din „Oameni și șoareci” de John Steinbeck.

Pe parcursul carierei sale, Piersic a fost distins cu numeroase premii pentru contribuția sa la cultura română. În 2016, a fost numit cetățean de onoare al orașului natal, Cluj-Napoca.

Cunoscut pentru naturalețea și căldura cu care interacționează cu publicul, Piersic este adesea descris ca un povestitor captivant, capabil să fascineze audiențele prin simpla sa prezență.

De-a lungul anilor, Florin Piersic a primit numeroase oferte de a se implica în politică, dar a refuzat categoric, spunând că locul său este pe scenă, nu în Parlament. În 2016, a respins o propunere din partea PSD de a candida pentru Parlament, declarând că nu are nicio legătură cu politica și că preferă să se concentreze pe profesia sa de actor.

Controversa legată de colaborarea cu Securitatea

La un moment dat, Florin Piersic a fost acuzat că ar fi colaborat cu Securitatea, alături de tatăl său. Însă actorul a respins ferm aceste acuzații, spunând că nu au fost niciodată citați sau audiați de Securitate.

Doi membri ai Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Cluj, aflat sub coordonarea Consiliului Județean Cluj, au absolvit etapa de vară a Școlii Naționale Salvamont. Unul dintre aceștia este un aspirant care, după doi ani de pregătire alături de salvatorii montani experimentați, a finalizat cu succes cursurile. Celălalt este un salvator montan angajat care a parcurs această etapă pentru a deveni instructor la Școala Națională Salvamont.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a subliniat că “Salvamontul clujean dispune de toate resursele necesare pentru a realiza misiuni de salvare eficiente, atât prin profesionalismul echipei, cât și prin dotările adecvate”.

Evenimentul s-a desfășurat la Centrul Național de Pregătire Salvamont Padina, în Munții Bucegi, în cadrul sesiunilor de Evaluare Națională Salvamont, care au avut loc între 31 august și 15 septembrie 2024. Aceste sesiuni au inclus evaluări pentru aspiranți, debutanți și avansați, precum și examenele de atestare și reatestare în profesia de salvator montan. La eveniment au participat aproximativ 80 de cursanți, instructori, ajutoare de instructori, formatori și evaluatori din toată țara.

Aspirantul Bogdan Borla, reprezentant al Serviciului Salvamont Cluj, a obținut unul dintre cele mai bune calificative, iar Lazăr Zsolt, un alt membru al echipei clujene, a absolvit etapele de vară ca ajutor de instructor, urmând ca după parcurgerea etapei de iarnă să devină instructor cu drepturi depline.

Ciclul de formare al unui salvator montan durează cel puțin doi ani, timp în care cursanții participă la 400 de ore de pregătire în centrele județene și 360 de ore în cadrul sesiunilor naționale, structurate pe nivelurile “începător”, “debutant” și “avansat”. După absolvirea tuturor etapelor și promovarea examenului final, aceștia obțin certificarea necesară pentru a profesa ca salvatori montani.

În prezent, Serviciul Public Județean Salvamont Cluj include 15 salvatori montani angajați, 18 salvatori montani voluntari, 3 aspiranți, precum și un instructor și un ajutor de instructor, absolvenți ai etapei de vară a Școlii Naționale Salvamont.

Procesul de calificare ca salvator montan presupune mulți ani de pregătire, dedicare și pasiune pentru salvarea vieților pe munte. Cei care își doresc această carieră urmează stagii de pregătire și susțin examene riguroase pentru a obține certificarea oficială.