Connect with us

Prin Oras

Averile directorilor din Primărie: Olimpia Moigrădan, șefa Direcției Economice, are proprietăți imobiliare, mașini și un salariu de circa 2000 de euro

Alex Campian

Published

on

Averile directorilor din Primărie: Olimpia Moigrădan, șefa Direcției Economice, are proprietăți imobiliare, mașini și un salariu de circa 2000 de euro

V-ați întrebat vreodată cât câștigă locotenții lui Emil Boc, primarul „sărac și cinstit” care locuiește la bloc în Zorilor și care de abia și-a permis, în 2021, după o viață de muncă în slujba cetățenilor, o amărâtă de casă de vacanță în Câmpenești?Ziar de Cluj vă prezintă averile directorilor din Primăria Cluj-Napoca – ce salarii și ce proprietăți au cei care trudesc din greu, zi de zi, pentru dezvoltarea orașului imobiliaro-festivalier.Olimpia Moigrădan conduce Direcția Economică din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, direcție care are în subordine: Serviciul Financiar; Serviciul Contabilitate; Serviciul Rate chirii tarife şi preţuri; Serviciul Buget și execuție bugetară; Compartimentul Buget învăţământ preuniversitar de stat.Directorul executiv Olimpia Moigrădan deține 16 terenuri (agricole, forestiere, în intravilan și în extravilan), în municipiul Cluj-Napoca și în județul Sălaj. Terenurile din Cluj-Napoca, Colonia Sopor, le-a cumpărat împreună cu soțul în anii 2003, 2006, 2007, iar celelalte le-a moștenit:Olimpia Moigrădan a moștenit, anul trecut, și o casă de 99 mp (în cotă parte ½), în comuna Românași, județul Sălaj.Directoarea deține 2 autoturisme și o remorcă auto: o Dacia 1410 fabricată în 1998, un Volkswagen Passat fabricat în 2002 și remorca Maz fabricată în 1992. Niciun vehicul electric, așadar, nepoluant, conform cu aspirațiile ”green” ale șefului său direct, Emil Boc.La capitolul „active financiare”, Olimpia Moigrădan a declarat un cont curent cu o valoare la zi de 15 773 lei, un fond de pensii facultative cu o valoare de 11 093 lei și un fond de pensii Pilon II, unde a cumulat 80 039,21 lei. Directoarea are contractată și o linie de creditare în valoare de 63 500 lei.Olimpia Moigrădan a câștigat, în anul anterior, un salariu de 118 173 lei, adică un venit lunar de 9 847 lei.Soțul ei, angajat la RADP Cluj-Napoca (regie în subordinea Primăriei), a câștigat un venit anual de 75 255 lei. A obținut și de la M.A.P.N. o pensie anuală de 52 776 lei. Cumulat, 128 031 lei, adică 10 669 lei lunar.Olimpia Moigrădan este, în plus, și acționară la mai multe S.I.F.-uri:

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite