Incendiu în Dâmbul Rotund, în apropierea unei biserici ortodoxe

Un incident a avut loc marți, în jurul orei 12:30, pe strada Corneliu Coposu din cartierul Dâmbul Rotund, unde o locuință situată în apropierea Bisericii Ortodoxe „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost cuprinsă de flăcări.

Un martor aflat la biserica catolică maghiară din vecinătate, colaborator al Monseniorului Gabor Jakab, capelan papal al Vaticanului, a fost alertat de un enoriaș care a observat fum dens emanând din zona parohiei ortodoxe. Ieșind, martorul a confirmat prezența fumului la biserica ortodoxă.

Echipajele de pompieri și poliție au intervenit prompt, reușind să stingă incendiul în scurt timp. Din fericire, locuința, care era scoasă la vânzare, era nelocuită la momentul izbucnirii focului, nefiind raportate victime.

Cauzele incendiului sunt în curs de investigare. Autoritățile iau în considerare mai multe ipoteze, inclusiv posibilitatea ca focul să fi fost provocat de persoane fără adăpost care ar fi putut pătrunde în casă, neglijența unor fumători sau alte cauze necunoscute.

Poliția a demarat o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele producerii evenimentului.

Cluj-Napoca, orașul surprizelor fără sfârșit! Dacă până acum erai obișnuit să auzi „vezi că îți ridică mașina”, ei bine, Anghel Saligny tocmai a ridicat ștacheta. La propriu.

Într-o dimineață liniștită, pe grupul Info Trafic Cluj, cineva a postat scurt și cu mult talent la dramă: „Vezi că îți ridică garajul!” — acompaniat de un râs zdravăn. Și nu, nu era o glumă (sau, mă rog, nu doar o glumă). Pe Anghel Saligny, în fața ochilor mirați ai trecătorilor și a vecinilor lipiți de geamuri ca la spectacol, un garaj a fost efectiv ridicat. Cu tot cu amintirile din el.

Se pare că autoritățile au început operațiunea „Eliberarea trotuarelor și parcărilor”, iar garajele vechi, moștenite de la străbunicii mașinilor Dacia 1300, sunt primele vizate. Unele garaje încă rezistă eroic, ancorate probabil de colecțiile de borcane și biciclete fără roți dinăuntru, dar altele… zboară glorios către noua lor viață la fier vechi.

Martorii oculari povestesc că totul s-a întâmplat cu o grație surprinzătoare: un camion, o macara și două persoane care păreau mai obișnuite să mute frigidere decât garaje întregi. În zece minute, garajul dispăruse, iar în locul lui a rămas doar un petic de asfalt trist și câteva șuruburi care încă nu și-au revenit din șoc.

Reacțiile pe internet nu au întârziat:

• „Mă duc să văd dacă mai am garaj, că mi-am lăsat și berea acolo!”

• „În Cluj, dacă nu parchezi regulamentar, îți iau tot apartamentul, nu doar mașina.”

• „Se ridică garajul, mâine probabil și balconul, dacă n-ai plătit impozitul.”

Morală: în Cluj-Napoca, să ai garaj e un privilegiu. Să îl ai și mâine – o adevărată loterie.

Primăvara schimbă totul. Inclusiv Mănășturul.

Privit de sus, cel mai mare cartier al Clujului pare altfel decât ne-am obișnuit. Blocurile, pe care zilnic le străbatem grăbiți, se transformă într-un joc ordonat de forme și culori. Între ele, verdele proaspăt al parcurilor și copacilor pare că își revendică, în sfârșit, locul. Trotuarele, atât de gri iarna, sunt acum bordate de flori timide și lumini calde.

În imaginile surprinse de Bogdan Popa, Mănășturul nu este agitat, nu este grăbit. Este un cartier care respiră în liniște, care-și întinde străzile ca niște brațe largi sub cerul albastru de aprilie. Curțile școlilor, terenurile de sport, parcurile și aleile sunt colorate de oameni, dar de data aceasta nu prin grabă, ci prin viață: copii care aleargă, bătrâni care povestesc pe bănci, părinți care se plimbă încet.

default

Primăvara așază peste tot o lumină blândă. Clădirile, de obicei cenușii, capătă reflexe de auriu și roz. Umbrele copacilor se desenează pe asfalt ca niște povești tăcute. Iar Mănășturul, atât de adesea descris ca fiind „doar un cartier-dormitor”, capătă un aer de oraș viu, colorat și primitor.

Din aer, vezi ce nu vezi de la firul ierbii: armonia neașteptată, culorile ascunse, oamenii care dau suflet locului. Bogdan Popa surprinde această altă față a cartierului, una pe care o trăim prea rar și o vedem și mai rar: Mănășturul liniștit, cald, viu.

default

Poate că nu primăvara schimbă Mănășturul. Poate că doar ne amintește să-l privim altfel.