Connect with us

Prin Oras

Boc și Tarcea au anunțat finanțări nerambursabile de 4,5 milioane de euro pentru proiecte culturale și sportive. Clujenii au însă alte priorități: „#FărăPomană, dacă sunteți de dreapta”

Alex Campian

Published

on

Boc și Tarcea au anunțat finanțări nerambursabile de 4,5 milioane de euro pentru proiecte culturale și sportive. Clujenii au însă alte priorități: „#FărăPomană, dacă sunteți de dreapta”

În cursul zilei de ieri, edilii liberali ai orașului au anunțat, pe paginile lor de promovare administrativ-electorală de pe Facebook, acordarea de finanțări nerambursabile în valoare de 4,5 milioane de euro pentru susținerea acțiunilor culturale și sportive din municipiu în anul 2022.Primarul Emil Boc a explicat inițiativa enunțând truisme greu de lecturat, fiindcă, cel mult la jumătatea textului, te ia somnul:„Bugetul alocat pentru această sesiune este de 11.250.000 lei pentru proiecte culturale (dintre care 500.000 de lei pentru proiecte cu caracter social) și 10.450.000 lei pentru proiectele structurilor sportive.Printre criteriile de selecție pentru proiectele culturale se numără: încurajarea creaţiei artistice şi a producţiilor culturale inovatoare, interdisciplinare, participative, a celor care contribuie la dezvoltarea socială şi urbană; sprijinirea dezvoltării sectorului cultural clujean; dezvoltarea sinergiilor între domeniul cultural şi alte domenii ale vieţii publice clujene – educaţie, cercetare, coeziune socială etc; promovarea dialogului intercultural şi punerea în valoare a diversităţii etnoculturale; încurajarea iniţiativelor experimentale, inovatoare, originale; păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului, a valorilor culturale tradiţionale; încurajarea schimburilor culturale, a coproducțiilor, creşterea mobilităţii creatorilor şi a produselor culturale; dezvoltarea cooperării locale, regionale, naţionale şi internaţionale; dezvoltarea publicului şi creşterea accesului la actul de cultură, sprijinirea educaţiei culturale pe întreg parcursul vieţii; dezvoltarea cercetării în domeniul cultural şi în domeniile de intersecţie dintre cultură şi alte domenii, elaborarea de studii, rapoarte şi strategii în domeniul cultural; creşterea vizibilităţii şi notorietăţii municipiului Cluj-Napoca şi a scenei culturale clujene; sprijinirea tinerelor talente, creşterea expertizei şi profesionalismului sectorului cultural, sprijinirea dezvoltării organizaţionale a operatorilor culturali clujeni.În domeniul cultural vor fi finanțate următoarele tipuri de proiecte: proiecte culturale, artistice, educaţionale, realizate de către fundaţii sau asociaţii întemeiate în baza OG 26/2000, în parteneriat cu instituţii publice de cultură şi/sau de învăţământ, având sediul în municipiul Cluj-Napoca; proiecte de tineret; proiecte culturale regionale; proiecte culturale locale; proiecte în cadrul „UNESCO City of Film”; proiecte în cadrul „European Year of Youth”; proiecte cu caracter social.La capitolul sport vor fi finanțate activitățile/acțiunile care se încadrează în programele „Promovarea sportului de performanță” și „Sportul pentru toți”.Finanţarea asigurată de Primăria și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca poate fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului. (…)În anul 2021, un număr de 120 de proiecte culturale şi de tineret au beneficiat de sprijin în valoare de 10 milioane de lei (cu 10% mai mult ca în 2020). De asemenea, 44 de structuri sportive au beneficiat de finanţări nerambursabile din partea Primăriei în valoare de peste 9,8 milioane de lei (cu 10% mai mult ca în 2020)”, a scris primarul Emil Boc, pe pagina sa de Facebook.Acțiunile culturale și sportive susținute de Primăria Cluj-Napoca au, de cele mai multe ori, efecte concrete doar de PR. Ele pun umărul (vaccinat sau nu) la crearea brandului festivaliero-culturalo-sportiv al orașului, brand de care edilii liberali se lipesc ca marca de scrisoare (electorală).În timp ce Primăria sprijină „proiecte culturale” cu milioane de euro din bugetul local, adevărata cultură e ruptă-n cur: Filarmonica nu are un sediu propriu, în sala Operei/Teatrului Național, spectatorii se așază pe aceleași scaune pe care se așezau și bunicii lor, galeriile de artă sunt puține și deloc promovate ș.a.m.d.Clujul investește în special în șușanele culturale, fiindcă acestea dau senzația efervescenței (pseudo)culturale, aduc voturi și consumatori de chirii și de apartamente „pentru investiție” în Cluj.Clujenii însă au alte priorități, după cum reiese din comentariile pe care le-au scris sub postarea primarului Boc și sub cea a viceprimarului Dan Tarcea:„Stațiile de autobuz din cartiere arată mizerabil, cu geamuri sparte, mizerabile, au doar sigiliile Primăriei pe ele pentru că au fost construite ilegal și așa au funcționat din 1990, dar trebuie să acționați și să le licitați altor persoane. Este un vad la care firmele ar licita locurile respective. Vă invit să faceți un tur al acestor stații, să vedeți dacă vă fac cinste Primăriei și dvs. ca Primar al Clujului! (capăt Mănăștur, capăt Grigorescu, capăt Zorilor, capăt IRA, zona IEIA Zorilor, Mănăștur – Big, Gară – poarta de intrare în CLUJ) Au fost închise de când ați intrat în noua legislatură… faceți ceva cu ele!”, i-a transmis Pirje Marcel primarului Boc.„Nimeni nu spune, au și astea importanța lor, dar care sunt prioritățile oamenilor oare??? Dar ale unui stat? Aici e buba, să știi să le îmbini cu mult discernământ și conștiință a unui lucru bine făcut și bun! Învățământul și sănătatea sunt primordiale, fără nu poate fi altceva bun”, a scris Sorin Pestean sub postarea lui Dan Tarcea.„Dar de ce alocați atâția bani ca pomană? ONG-urile să se finanțeze singure și să umble după sponsorizări de la societăți comerciale… Sau nu mai sunteți de dreapta și sunteți socialiști?!”, a întrebat Cazimir Formanek.„Cazimir Formanek, noi nu finanțăm ONG-urile, ci cofinanțăm evenimentele generate de acestea. O facem într-un mod colaborativ, prin care sa stimulăm crearea câtor mai multe evenimente, în care să se regăsească fiecare clujean”, a răspuns viceprimarul Tarcea, care a primit apoi replica:„Dar de ce să nu se regăsească în sănătate, transport public, infrastructură sau chiar clădiri de patrimoniu… și așa s-au retrocedat și s-ar putea cumpăra înapoi aceste cladiri, în loc să fie scos chiar și muzeul în stradă…Lăsați ONG-urile să caute singure surse de finanțare pentru evenimentele lor… de la societăți comerciale, de exemplu… #FărăPomană, dacă sunteți de dreapta…Vă întreb din nou… luați modelul lui Drania?!”

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite