Connect with us

Prin Oras

Centura ocolitoare a Clujului, un proiect tot mai complicat: Cu metroul te duci pe sub pământ și acolo nu mai ai nici un fel de opreliște. În cazul centurii avem un delay, dar care nu este imputabil Primăriei

Alex Campian

Published

on

Centura ocolitoare a Clujului, un proiect tot mai complicat: Cu metroul te duci pe sub pământ și acolo nu mai ai nici un fel de opreliște. În cazul centurii avem un delay, dar care nu este imputabil Primăriei

Centura metropolitană continuă să ridice probleme autorităților, din cauza multiplelor diferențe de nivel înregistrate pe cei peste 40 km ai traseului de ocolire. Este foarte probabil ca întârzierile de proiectare în cazul centurii ocolitoare să persiste ori să fie recuperate în etapele ulterioare ale proiectului. În acest răstimp, autoritățile consideră că metroul, întrucât este un proiect dezvoltat subteran, merge ca pe roate. „Revenind la centura metropolitană, s-a spus că este «prioritatea priorităților». Așa este. Niciodată, Bucureștiul nu ne-a întrebat pe noi ce prioritizați între metrou și centură. Sunt două proiecte care merg în paralel, care nu se exclud unul pe celălalt”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea în cadrul unei intervenții online. Multă lume consideră, totuși, că centura ar fi prioritară – a fost intervenția moderatorului.„Sunt 100% de acord. Doar că proiectele au intrat în furci caudine diferite: dacă în cazul metroului, pe o anumită componentă, a fost mai ușor să faci studiul de fezabilitate, pentru că nu am avut atâtea opreliști, având în vedere că te duci pe sub pământ și acolo nu mai ai nici un fel de opreliște. Dar la centura metropolitană discutăm de 41 km de centură ocolitoare, de încă vreo 60 km în total, ca drumuri de legătură, din care o parte vor intra acum în proiect, iar cealaltă parte va reveni în sarcina UAT-urilor să le rezolve, discutăm de piste de biciclete ce au trebuit proiectate pe această centură metropolitană, discutăm de diferențe de nivel – la fiecare 500 m sunt diferențe de nivel. Ori, la metrou nu avem aceste diferențe de nivel. Este clar că componenta de proiectare pentru centură a fost mult mai complicată decât pentru metrou”, a clarificat viceprimarul Dan Tarcea. Proiectul metroului ar urma să fie finanțat prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar centura metropolitană ar putea fi susținută financiar prin fondurile disponibile din Programul Operațional de Transport. Dincolo de ușurința cu care discută autoritățile atunci când se referă la proiectul metroului clujean, acesta presupune lucrări majore la nivel suprateran, deloc neglijabile. „Orice investiție de acest gen are și niște costuri ascunse, care, tot bugetul local le plătește. Chiar dacă banii vin de altundeva.Trebuie să racordezi toate aceste elemente, nodurile de metrou, acestea vor reprezenta o presiune extraordinară: acolo trebuie să aduci celălalt tip de transport, iar la suprafață totul trebuie să fie refăcut, să faci nodurile, gurile și stațiile de metrou compatibile cu transportul în comun, cu taximetrele, cu bicicletele, cu autoturismele personale și parcări. Altfel, nu ai făcut niște noduri bune.Și se vor întâmpla niște lucruri pe care nu ni le dorim.Iar cea mai mare nefericire a noastră este, după părerea mea, după mobilitate, problema centurii”, explica Șerban Țigănaș, fost președinte OAR, pentru Ziar de Cluj încă din iunie 2020. CITEȘTE ȘI: INTERVIU – Șerban Țigănaș, despre „estetica arhitecturii”: Clujul primește notă de trecere, chiar dacă lucrurile se schimbă în bine „extrem de încet”. Despre METROU: „E o beție cu apă rece”Stadiul actual al elaborării proiectului centurii metropolitane Recent proiectul centurii metropolitane a primit avizul siguranței circulației din București, context în care proiectul ar putea înainta. Însă, după cum recunosc autoritățile, proiectul continuă să înregistreze întârzieri:„Avem un delay, o întârziere la centura metropolitană în componenta de proiectare. Nu este imputabilă Primăriei, pentru că noi am pus la dispoziție toate elementele, dar cred că acest termen (3 luni de întârziere – n.r.) îl vom putea recupera în etapele următoare. Practic, la centura ocolitoare mai este necesar acordul de mediu, sunt depuse documentele, dar trebuie să treacă prin acele proceduri specifice – câteva zeci de zile, după care se poate emite acest aviz. Ulterior, mergem mai departe, pentru a obține aviz de la ministerul Transporturilor, avizul comisiei interministeriale, după care să fie aprobat studiul de fezabilitate și, evident, după aceea, vom lansa licitația”, potrivit viceprimarului Dan Tarcea.  Estimarea optimistă a autorităților este că anul acesta ar putea fi lansată licitația de proiectare și execuție a centurii metropolitane. Execuția propriu-zisă a lucrărilor ar putea rămâne pentru 2023-2024 în funcție de modul în care se vor derula etapele, cu eventuale contestații în cazul licitației. Proiectarea centurii metropolitane înregistrează o întârziere de 3 luni.Proiectul TR35 – Drum TransRegio – Centura Metropolitană Cluj – un proiect de importanță strategică pentru regiunea Cluj, se află în etapa de proiectare Studiu de Fezabilitate (partea finală).Proiectul Centurii Metropolitane este dezvoltat de asocierea EXPLAN (lider de asociere), CADSIL SRL – TRANSINVEST BUDAPEST kft. – SPECIÁTERV  ÉPITOMÉRNOKI kft.CITEȘTE ȘI: Metroul merge mai departe, chiar dacă proiectul centurii ocolitoare a rămas în urmă: „Din păcate, Centura Metropolitană are o întârziere de câteva luni…”

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite