Connect with us

Prin Oras

Clujenii de la dotLumen au reușit să primească de la UE suma record de 9 milioane euro. Ei dezvoltă un dispozitiv care ajută nevăzătorii să se orienteze

Alex Campian

Published

on

Clujenii de la dotLumen au reușit să primească de la UE suma record de 9 milioane euro. Ei dezvoltă un dispozitiv care ajută nevăzătorii să se orienteze

Startup-ul dotLumen din Cluj, care dezvoltă un dispozitiv purtabil care ajută nevăzătorii să se orienteze când se deplasează, a obținut o finanțare de 9 milioane de euro de la Uniunea Europeană.dotLumen (.lumen) a fost admis la finanțare în cadrul Acceleratorului Consiliului European pentru Inovație (EIC).În total, 99 de companii au fost incluse într-o rundă de finațare în valoare de 627 milioane euro, cea mai mare a acestui program, de până acum. Alături de români, în accelerator au fost admise companii din UE (Spania, Italia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Franța etc.) și din afara UE (Marea Britanie, Israel, Norvegia), informează startupcafe.ro.dotLumen este primul startup românesc inclus în acest accelerator de business, prin care se finanțează afacerile inovatoare..lumen a început ca un proiect de cercetare la sfârșitul anului 2018, fiind un răspuns la nevoia şi provocarea de a ajuta persoanele cu deficiențe de vedere.Startup-ul a fost fondat de către Cornel Amariei, intentator, alături de dr. Gabriel Chindriş, cercetător universitar în domeniul ingineriei electronice și Mihai Ivașcu, CEO și Fondator M3 Holdings.Cornel Amariei este autor și antreprenor născut în România. El a activat ca “Head of Innovation” într-o mare companie din industria automobilelor şi este “Standout Member” în primul “Forbes 30 under 30 Europe”. Este primul român care a câștigat prestigiosul premiu „Ten Outstanding Young Persons of the World de JCI”, dobândit anterior şi de personalităţi remarcabile ale lumii precum JFK și Elvis Presley.Gabriel Chindriş, specialist de referință în domeniului tehnologiei electronice, este fondatorul unui grup de cercetare și dezvoltare în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, proiectând zeci de prototipuri și produse pentru multiple segmente tehnologice ale electronicii din următoarele industrii: automobile, bunuri de larg consum, sisteme industriale sau chiar domeniul explorării spațiale.Gabriel şi Cornel colaborează încă din anul 2016, construind împreună peste 50 de proiecte avansate pentru industria automobilelor.Cornel Amariei s-a născut într-o familie în care ambii părinți au un handicap locomotor avansat, fiindu-le imposibil să se deplaseze fără ajutor. Crescând într-o astfel de familie, Cornel a realizat impactul dizabilităților asupra oamenilor. Mai apoi, conștientizând că peste 40 de milioane de oameni sunt nevăzători, el a decis să pună bazele .lumen.În structura de conducere s-a alăturat şi Mihai Ivaşcu, ocupând funcția de Chairman of the Bord .lumen. Mihai este şi fondatorul Grupului Ingenium care angrenează dezvoltatori de software, ingineri și directori de afaceri, cu centre la Londra, București şi Washington, fiind premiat cu “Forbes 30 under 30” și finalist al “Ernst and Young’s Entrepreneur of the Year”.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite