Connect with us

Prin Oras

Cresc, pe hârtie, atribuțiile Cluj Innovation Park, societatea Primăriei care ani la rând a administrat un mare nimic

Alex Campian

Published

on

Cresc, pe hârtie, atribuțiile Cluj Innovation Park, societatea Primăriei care ani la rând a administrat un mare nimic

Cluj Innovation Park, societatea care administrează obiectivele Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) și Centrul de Sprijinire a Afacerilor TEAM, va avea câteva atribuții în plus, după ce ani la rând directorii au încasat salarii babane degeaba, cele două obiective fiind nefuncționale. Abia în 2020 compania a avut profit, după șase ani consecutivi de pierderi pe bandă rulantă. Societatea este condusă de Alexandru Coroian, care a încasat aproape 1 milion de lei din salarii de la stat de când se află la conducere.Societatea Cluj Innovation Park care abia anul trecut a reușit să facă un profit minuscul de 52.200 euro va avea în administrare și a trei laboratoare de high-tech. Teoretic, sarcinile de muncă ale șefilor și societății ar putea fi mai multe, dar practic sunt șanse foarte mari ca aceștia să mimeze munca pe bani mulți.În ședința de Consiliu Local de săptămâna aceasta va fi votat un proiect de hotărâre care prevede atribuirea laboratoarelor în administrarea Cluj Innovation Park. Este vorba despre laboratoarele Design Development, Machine Learning and Automation și CGI & VFX. Prin cele trei laboratoare „se urmărește promovarea unor specializări inteligente în sprijinul industriilor cu potențial de exploatare a creativității, precum și pentru dezvoltarea unor servicii conexe pentru susținerea competențelor necesare tranziției la locul de muncă”.În administrarea Cluj Innovation Park intră și echipamentele cumpărate pentru cele trei laboratoare.„Crearea și dotarea celor trei laboratoare susține dezvoltarea unor noi produse și servicii pe lanțul de valoare în industria cinematografică/proiectare/animație (CGI & VFX), în industria mobilei (design development), precum și în sectorul automatizare/inteligență artificială (Machine Learning and Automation)”, scrie în proiectul de hotărâre.Ziar de Cluj a urmărit permanent activitatea Cluj Innovation Park și a șefilor acestei societăți și va face acest lucru în continuare. Anul trecut vă arătam că bugetul local al municipiului Cluj-Napoca a fost secătuit, în ultimii opt ani, de 1.749.508 lei pentru salariile directorilor și membrilor Consiliului de Administrație al Cluj Innovation Park, o societate care a avut pierderi șase ani la rând din cauză ca a administrat centrele CREIC și TEAM, care nu au produs absolut nimic timp de aproximativ 6 ani. O parte din persoanele care conduc Cluj Innovation Park sunt membri PNL sau prestează anumite servicii pentru PNL. Bugetul local a fost păgubit și din cauza alunecărilor de teren care au dus la deteriorarea clădirilor, a căilor de acces, dar și la prelungirea până în decembrie 2021 a finalizării lucrărilor la drumul de acces cu patru benzi, în lungime de doar 1,6 kilometri. Societatea Cluj Innovation Park a fost înfiinţată în 2014.Citește și:Plătiți REGEȘTE să facă NIMIC timp de ȘAPTE ANI: Directorii Cluj Innovation Park au încasat peste 1,7 MILIOANE LEI din bugetul local în perioada 2014-2020Cum sunt răsplătiți, din bani publici, cărătorii de geantă ai lui Boc. Azi: Alexandru Coroian, directorul Cluj Innovation Park: „decât” 1 MILION LEI din salarii, în șapte aniCum arată un drum care se termină nicăieri, cu lungimea de numai 1,6 kilometri, pe care Primăria Cluj-Napoca l-a construit în șase ani – FOTO & VIDEO

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite