Connect with us

Prin Oras

Cum va realiza Primăria Cluj 300 de locuințe sociale până în 2024? Ca până acum: din vorbe

Alex Campian

Published

on

Cum va realiza Primăria Cluj 300 de locuințe sociale până în 2024? Ca până acum: din vorbe

Cum crește calitatea vieții pentru persoanele marginalizate, cu șanse tot mai reduse de a avea acces la propria locuință? Reprezentanții administrației locale propun, la nivel declarativ, ca până în 2030 zona Pata Rât să devină „istorie”. În ședința de Consiliu local de marți, reprezentanții Căși Sociale Acum au formulat o serie de întrebări pe marginea așa-numitei strategii integrate de dezvoltare urbană (SIDU) a Clujului pentru perioada 2021-2030 și au înaintat propuneri de îmbunătățire a politicii de acordare a locuințelor sociale. Aceștia au apreciat faptul că în noua direcție de dezvoltare a Clujului se recunoaște centralitatea temei locuirii. După cum observă reprezentanții Căși Sociale ACUM!, inițiativa civică care militează pentru creșterea accesului la locuințe sociale, deși clujenii sunt mulțumiți de oraș – cu un grad de satisfacție generală a populației față de orașul în care locuiesc de 97%, potrivit barometrului Băncii Mondiale din august 2020, același sondaj semnalează că gradul de satisfacție al clujenilor în ce privește locuirea este cel mai mic din țară: 72% dintre clujeni consideră că în orașul lor NU este posibil să găsească o locuință bună la un preț rezonabil. Potrivit strategiei de dezvoltare, autoritățile își propun ca până în 2030 să nu mai existe nici o zonă urbană marginalizată, precum zona Pata Rât.„De altfel, în strategia de dezvoltare 2014-2020 a existat un capitol dedicat incluziunii sociale și creșterii fondului de locuințe de acest fel, însă din păcate în acea perioadă nu s-a realizat nici o locuință socială”, a punctat Eniko Vincze în cadrul intervenției din ședința de Consiliu local. „Sper ca obiectivele și indicatorii propuși în SIDU 2021 – 2030, adică peste câțiva ani, să se vadă în câteva realizări concrete”, a adăugat reprezentantul Căși Sociale Acum. «Nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat» – dezideratul social al municipalității clujene rămâne deocamdată un slogan. „În privința aprobării. Procedura legală este următoarea: municipiul Cluj-Napoca are obligația de a aproba în Consiliu local, iar AGA, Adunarea Generală a Zonei Metropolitane, cu mandatul dat de fiecare Consiliu local pentru primar, adoptă strategia în totalitate. Deci, noi, la Cluj, fiecare Consiliu local mandatează primarul ca în adunarea generală a ZMC (Zona Metropolitană Cluj) să adopte strategia, adică prin asta toți suntem legal implicați și această strategie devine obligatorie pentru toate comunitățile din zona metropolitană, prin acest mecanism legal. În al doilea rând, cum se vor atribui locuințele sociale? – Aici avem nevoie de ambele categorii menționate – orașul are nevoie și de eliminarea marginalizării sau diminuarea la maximum cu putință a marginalizării sociale, dar și de a oferi locuințe celor care dintr-un salariu obișnuit respiră greu financiar și nu pot face față greutăților cu care se confruntă. Stă în puterea noastră să facem și modificări legislative, iar prin criteriile pe care Consiliul local le va aproba în continuare să găsească acest mix legal în care ambele categorii să aibă susținere și implicare pentru a putea beneficia de locuințe sociale. Mesajul meu rămâne ca în regulaemntele subsidiare care vor urma acestei strategii, să ținem cont de ambele categorii, cu viziunea de integrare. (…).Iar cât vom putea și va ține de noi, la Cluj, acest principiu conform căruia «nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat», va fi o prioritate a fiecăruia dintre noi și a fiecărui primar din această zonă metropolitană”, a explicat primarul Emil Boc. Astfel potrivit lui Emil Boc, realizarea/acordarea de locuințe sociale, precum și programele de reducere a disparităților sociale vor fi urmărite de către fiecare primar, conform cadrului legal existent. „În continuare, Asociația de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Cluj (AD ZMC) reprezintă un rezervor de resurse pentru dezvoltare și care poate dezvolta proiecte în numele zonei metropolitane. Cum am dezvoltat până acum, de am construit locuințe sociale în diverse zone ale ariei metropolitane. La acestea se vor adăuga proiectele individuale ale fiecărei primării. Și legea zonelor metropolitane, cerință cuprinsă în PNRR, deci există această obligație a Guvernului României de a crea o lege a zonelor metropolitane. Acea lege va crea mecanismul acesta legal prin care strategiile acestea să aibă forță obligatorie și susținere financiară. Odată aprobată o strategie, ea să devină obligatorie pentru toată zona metropolitană, cu bugetele aferente. Fiecare primărie, ori își pune bani în buget și construiește, ori pune bani la comun ca împreună să contruim aceste lucruri. De aceea cred că mecanismele pe care zona metropolitană le va avea ne vor ajuta mai mult să implementăm aceste politici sociale”, și-a exprimat speranța edilul Emil Boc. „Da, este adevărat – 1500 de locuințe. Și cu asta cred că toți suntem de acord că anul 2030 să fie anul în care Pata Rât să devină istorie. Este acest obiectiv major pe care-l avem în continuare, un obiectiv ce nu poate fi atins peste noapte, dar în fiecare zi lucrăm pentru asta.Educație, locuire și loc de muncă potrivit abilităților. Calea de ieșire este educație”, a conchis Boc. Pe baza obiectivelor propuse de autorități pentru viitor, prin care provocările cu caracter social să fie reduse, reprezentanții Căși Sociale Acum au realizat un set de întrebări privind seriozitatea acestor demersuri administrative. Potrivit țintelor formulate de autorități, Primăria a propus crearea unui număr de 300 de locuințe sociale până în 2024, sau 100 de locuințe în anul 2022. „Este important că, măcar acum, printre altele și de pe urma insistențelor activismului nostru pentru dreptate locativă din ultimii 10 ani, se recunoaște că fără a se rezolva criza locuirii din punctul de vedere al locuitorilor cu venituri mici care nu își pot permite costurile mari ale locuirii în oraș, nu se poate vorbi nici de o calitate a vieții ridicată, și nici de competitivitatea dorită a orașului în comparație cu alte localități din România sau alte orașe europene. Reamintim că în perioada 2015-2019, administrația locală nu a realizat nicio locuință socială”, semnalează Căși Sociale Acum. „Mesajul nostru către Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca constă pe de o parte dintr-o apreciere, și pe de altă parte din câteva întrebări, unele dintre ele legate și de propuneri.Din documentul SIDU 2030 noi am urmărit analiza făcută despre Locuirea socială în Cluj-Napoca (capitolul 6.10.4.2), precum și despre Comunități marginalizate (capitolul 6.10.2), la ambele capitole regăsind multe din rezultatele studiilor noastre anterioare. Mai departe, am urmărit cum se definește Obiectivul nr. 4 (în capitolul 10), intitulat „Nicio persoană lăsată în urmă”, și în mod particular defalcarea acestui obiectiv pe problemele locuirii. La ședința de consiliu local din 18.01.2022 am detaliat aspecte observate în Capitolul 11, mai precis la Prioritatea de investiții 4.4.: Implementarea unei politici integrate a locuirii la nivelul municipiului și a zonei metropolitane (SIDU 2030, p. 1144). În tabelul cu măsuri, proiecte și bugete de la acea pagină am observat că s-au făcut două distincții: pe de o parte între locuințele sociale în orașul Cluj și cele din comunele Zonei Metropolitane Cluj; și pe de altă parte între locuințele sociale dedicate reducerii sărăciei/ marginalizării sociale și locuințele sociale în general.La ședință am formulat următoarele întrebări concrete la care pe loc nu am primit răspunsuri concrete. De aceea le lansăm acum în public, și în zilele ce vin le depunem la primărie, precum și la consilierii locali din toate partidele, așteptarea noastră fiind că decidenții locali vor reacționa cât mai repede posibil la ele. (1) Cine și când va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului ca până în 2030 să nu mai existe zone urbane marginalizate (Pata Rât, Traian, Stephenson, Meșterul Manole. Byron), și cine (ce structuri instituționale) sunt responsabile de implementarea acestuia? (2) Cine și când va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului privind creșterea fondului de locuințe sociale pentru locuitorii orașului care sunt eligibili la locuințe sociale conform legii locuinței, și cine (ce structuri instituționale) sunt responsabile de implementarea acestuia?(3) Este nevoie ca ambele planuri să aibă planuri defalcate pe ani pe perioada 2021-2030, atât în ceea ce privește indicatorii, cât și în ceea ce privește bugetul alocat. Astfel de planuri nu sunt incluse în SIDU 2030. Când se vor elabora ele, lăsând deoparte faptul că deja suntem în 2022? Sau: dacă astfel de planuri deja sunt elaborate, ele trebuie să fie făcute publice cât mai repede, și pentru ca locuitorii orașului să le poată urmări.  (4) Cum se va realiza integrarea planului de măsuri (1) în planul de măsuri (2), respectiv cum și unde se vor construi locuințele sociale și cum se vor repartiza pentru a atinge indicatorii ambelor planuri? Direcția bună ar fi aceea de realizare a unor blocuri de locuințe sociale în diversele cartiere ale orașului, unde să se repartizeze locuințe atât persoanelor marginalizate, cât și persoanelor eligibile din alte categorii sociale, astfel încât anual și pe toată perioada să se realizeze indicatorii propuși în vederea atingerii obiectivului ca până în 2030 zonele urbane marginalizate din oraș să nu mai existe.  (5) De ce nu sunt prevăzute ca resurse financiare ale măsurilor propuse, bugetul de stat și bugetul PNNR pentru creșterea fondului de locuințe sociale în Cluj-Napoca (ele fiind menționate doar în cazul locuințelor sociale ce se planifică a se realiza în comunele ZMC)?(6) Chiar dacă se va modifica legislația privind zonele metropolitane și, eventual, ZMC va avea atribuții administrative față de întreaga populație cu domiciliul din zonă, trebuie să se clarifice cine va avea acces la locuințele sociale, locuințele ANL și locuințele pentru tinerii specialiști din educație și sănătate care vor fi realizate în municipiul Cluj-Napoca, precum și cele realizate în comunele din ZMC.  (7) Dacă ținta de atins până în 2030 este de 1500 de noi locuințe sociale, iar până 2024 de 300 de noi locuințe sociale, s-ar impune ca în 2022 să se realizeze cel puțin 100 de locuințe sociale în Cluj-Napoca. Se prevăd costurile acestora în bugetul local pe 2022?”, notează reprezentanții Căși Sociale Acum. Potrivit acestora, este nevoie ca locuitorii Clujului, în mod particular cei care au nevoie de locuință socială, respectiv potențialii și actualii solicitanți de locuințe sociale, să fie informați corect despre toate planurile de mai sus. Unii dintre cei din urmă așteaptă să li se repartizeze o locuință socială de 20 de ani.„Autoritatea publică locală trebuie să acționeze chiar ACUM din 2022. Criza epidemiologică, criza energiei, criza economică caracterizată prin inflație majoră fac ca inegalitățile de venit, sociale și locative între oameni să continue să crească, împreună cu numărul celor care trăiesc în sărăcie chiar dacă au venituri. Cei 72% din populația orașului care știu că în Cluj-Napoca nu se poate găsi o locuință bună la un preț rezonabil, au mare dreptate. Locuințele sociale sunt în măsură să soluționeze problemele locative ale celor mulți”, consideră activiștii Căși Sociale Acum. 
          

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Orasul Tau

Un Adio Dureros: Taximetria din Cluj-Napoca a Pierdut un Coleg Drag

Stefania Heinz

Published

on

Astăzi, o veste tristă a cutremurat comunitatea taximetriștilor din Cluj-Napoca, lăsând în urmă un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut și apreciat. Pe un grup dedicat profesioniștilor din domeniul taximetriei, a apărut o postare care a stârnit un val de emoție și regrete: „Taximetria din Cluj-Napoca a pierdut un coleg. Așa cum îi spuneam noi, „Mami”, un om bun, un coleg adevărat, plecat mult prea devreme dintre noi.”

Postarea, plină de durere și respect, este un omagiu adus unui bărbat care, deși nu mai este printre noi, va rămâne în inimile celor care l-au cunoscut. „Mami” era un nume drag colegilor săi, un om care a fost mereu acolo pentru oricine avea nevoie de ajutor, un suflet generos care a lăsat o amprentă adâncă în comunitatea taximetriștilor din Cluj.

Acesta nu a fost doar un coleg de serviciu, ci o persoană care știa cum să aducă un zâmbet pe fețele celor din jur. Prietenii din breaslă își aduc aminte de momentele petrecute împreună, de discuțiile sincere și de momentele de camaraderie care făceau din fiecare zi de muncă o experiență mai ușoară. Cuvintele sunt insuficiente pentru a descrie pierderea imensă simțită acum de toți cei care l-au cunoscut.

„Plecare mult prea devreme” – aceasta este fraza care se repetă în comentariile colegilor, subliniind cât de nedreaptă este viața uneori. Moartea prematură a unui om bun este o tragedie care lasă urme adânci, nu doar în familie, ci și în cercul celor care l-au admirat și respectat.

Condoleanțele pentru familia îndurerată sunt exprimate de către întreaga comunitate de taximetriști, care le transmite un mesaj de compasiune și putere în aceste momente grele. „Dumnezeu să vă dea putere în aceste momente grele și să-l așeze pe Mami în pace și lumină”, sunt cuvintele care reflectă durerea profundă resimțită de toți cei care au avut onoarea să-l întâlnească.

În aceste clipe de tristețe, taximetriștii din Cluj își dau adio unui coleg drag, un om care a fost mult mai mult decât un simplu partener de muncă – a fost un prieten, un sprijin, o prezență caldă într-o lume adesea marcată de agitație și oboseală.

„Drum lin, coleg drag” – aceasta este încheierea postării, un ultim omagiu adus unui om care va rămâne mereu în amintirea celor care l-au iubit și respectat.

Pierderea unui coleg de muncă nu este niciodată ușoară, dar în cazul lui „Mami”, ea este cu atât mai grea, având în vedere impactul pe care l-a avut asupra celor din jurul său. Rămas bun, „Mami”. Drum lin! 🕊️🚖

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Noua imagine a Sora Shopping Center: transparența ca strategie de mediere urbană

Maria Costea

Published

on

O randare recentă oferă o primă privire asupra modului în care ar putea arăta Sora Shopping Center din Cluj-Napoca după finalizarea amplului proiect de renovare aflat în pregătire. Intervenția propusă urmărește redefinirea relației dintre clădire și oraș, cu un accent puternic pus pe deschidere, vizibilitate și integrare urbană.

Accesul principal dinspre strada Brassai Sámuel este gândit ca un punct-cheie al noii identități arhitecturale. Fațada este tratată prin suprafețe vitrate ample, care permit o legătură vizuală directă între interiorul centrului comercial și spațiul public. Această abordare transformă clădirea dintr-un volum închis într-un element permeabil, care comunică activ cu orașul.

Conceptul de transparență este folosit ca strategie de mediere urbană, având rolul de a estompa granița dintre spațiul comercial și țesutul urban din jur. Prin utilizarea sticlei și a volumelor clare, proiectul propune un dialog continuu între activitățile din interior și viața străzii, contribuind la animarea zonei și la creșterea atractivității pietonale.

Renovarea nu vizează doar o actualizare estetică, ci și o repoziționare a Sora Shopping Center în peisajul central al orașului, adaptată nevoilor actuale ale comunității urbane. Noua imagine sugerează un spațiu mai luminos, mai accesibil și mai conectat la fluxurile pietonale și vizuale ale Clujului.

Proiectul este semnat de Atelier Fkm, în colaborare cu Filofi și Trandafir Arhitectură, echipe care propun o viziune contemporană asupra regenerării clădirilor existente, punând accent pe sustenabilitate, deschidere și integrare urbană.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Cum aleg pacienții cabinetele stomatologice din Mărăști și ce face diferența reală

Diana Petrescu

Published

on

Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca oferă o varietate largă de cabinete stomatologice, fiecare promițând tratamente moderne și rezultate bune. Totuși, experiența pacienților arată că diferențele dintre aceste cabinete nu țin doar de dotări sau prețuri, ci mai ales de modul în care este trăit actul medical.

Pentru mulți, vizita la stomatolog rămâne asociată cu stresul, durerea sau disconfortul. Însă, din ce în ce mai des, apar și exemple care schimbă complet această percepție.

Ce caută, de fapt, pacienții

Analizând opiniile pacienților care au trecut prin mai multe cabinete stomatologice din Mărăști, apar câteva criterii recurente:

  • tratamente fără durere

  • o abordare calmă și atentă

  • explicații clare

  • tehnologie modernă

  • senzația de siguranță și confort

Deși multe cabinete bifează teoretic aceste aspecte, puține reușesc să le îndeplinească în mod constant.

Experiența care schimbă așteptările

Există cabinete în Mărăști unde tratamentele sunt corecte din punct de vedere medical, dar realizate într-un ritm alert, cu mai puțină atenție la confortul pacientului. În contrast, tot mai mulți pacienți vorbesc despre experiențe complet diferite, în care procedurile sunt atât de fine încât relaxarea devine naturală.

Sunt relatări frecvente despre pacienți care spun că au ajuns să se relaxeze complet în timpul tratamentului, unii chiar afirmând că „ai putea adormi în scaun”. Acest tip de feedback nu apare întâmplător și este strâns legat de profesionalismul și experiența medicilor.

Rolul tehnologiei moderne

Un alt element important care separă cabinetele obișnuite de cele cu adevărat performante este nivelul aparaturii utilizate. Tratamentele minim invazive, diagnosticarea precisă și intervențiile sigure sunt posibile doar acolo unde există investiții constante în tehnologie.

În acest context, Cabinetul Stomatologic Diacicov este menționat frecvent ca exemplu de bună practică, fiind recunoscut pentru utilizarea unor echipamente moderne și pentru adaptarea continuă la noile standarde din stomatologia actuală.

De ce este recomandat de pacienți

Fără a fi promovat agresiv, Cabinetul Diacicov apare constant în recomandările pacienților din Mărăști. Motivele invocate sunt similare:

  • lipsa aproape totală a durerii

  • mișcări extrem de precise și delicate

  • medici care explică și lucrează cu răbdare

  • o stare de calm rar întâlnită într-un cabinet stomatologic

Rata mare de pacienți care revin și recomandă mai departe este un indicator clar al calității serviciilor, mai ales într-o zonă cu ofertă atât de diversă.

Concluzie

Alegerea unui cabinet stomatologic în Mărăști nu ar trebui să se bazeze doar pe proximitate sau preț. Experiențele pacienților arată că diferența reală este dată de confort, finețea tratamentelor și nivelul tehnologic.

Iar atunci când aceste criterii sunt analizate obiectiv, Cabinetul Stomatologic Diacicov este adesea menționat ca reper și recomandare naturală pentru cei care își doresc o experiență stomatologică lipsită de durere și stres.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom