Connect with us

Prin Oras

De peste un deceniu, cablurile din Cluj-Napoca așteaptă pe stâlpi să fie îngropate. Emil Boc: „Am să cer raportul de la firmă, să văd strada Constanța în care program, în care lună a anului este prevăzută să se introducă și acolo cablurile în subteran”

Alex Campian

Published

on

De peste un deceniu, cablurile din Cluj-Napoca așteaptă pe stâlpi să fie îngropate. Emil Boc: „Am să cer raportul de la firmă, să văd strada Constanța în care program, în care lună a anului este prevăzută să se introducă și acolo cablurile în subteran”

Duct City, proiectul major al administrației locale clujene, prin care toate cablurile de telefonie și internet trebuiau îngropate, este un proiect nefinalizat de 14 ani. În 2011, Cluj-Napoca trebuia să fie curățat de cabluri. Suntem în 2022 și pânza de păianjen de pe stâlpi încă rezistă pe multe străzi, chiar pe unele centrale.Sesizat astăzi la radio că pe strada Constanța cablurile nu au fost încă îngropate, întrebat dacă va mai continua la Cluj acțiunea de îngropare a cablurilor în subteran, primarul Emil Boc a declarat:„Păi cum să nu continue? Normal că continuă! Uitați-vă pe toate străzile astea, pe proiecte europene, uitați-vă în Parcul Central, mergeți și vedeți ce era, acum nu mai vedeți cabluri, nici pe Iuliu Hossu, nici pe alte străzi adiacente. V-am dat un exemplu, acuma recent. Oriunde facem lucrările noi, categoric facem cu cablurile în subteran. O să vedeți pe 21 Decembrie, că nu puteai veni de la Aeroport cu mașina la catedralele noastre, că vedeai numai cabluri! Acuma, gata, s-a terminat cu ele, sunt în pământ! Avem un program separat, este o concesiune făcută de Primărie cu mulți ani în urmă, câștigată de firma CFO Integrator, care are obligația legală să introducă aceste cabluri în subteran. Am să cer raportul de la firmă, să văd strada Constanța în care program, în care lună a anului este prevăzută a se lucra și să se introducă și acolo cablurile în subteran.”În 2008, Primăria Cluj-Napoca a încheiat un parteneriat pentru realizarea unei rețele subterane în care să fie îngropate cablurile de transfer de date (telefonie, internet, etc.) care sunt agățate pe stâlpii din municipiul ”smart”. Societatea câștigătoare, CFO Integrator, controlată de un grup de oameni de afaceri cu opțiuni liberale, s-a obligat ca în termen de trei ani să facă o rețea de circa 300 de kilometri, pe care să o administreze timp de 20 de ani. În contrapartidă, Primăria Cluj Napoca trebuia să primească 1% pe an din veniturile provenite din exploatarea rețelei și se obliga să îi convingă pe operatorii de date să își mute cablurile de pe stâlpi în subsolul Duct City. In 2011, toate cablurile din Cluj-Napoca trebuiau îngropate, adica 300 de kilometri în tot orașul.În 2014, datele actualizate arătau că, până atunci, CFO Integrator nu realizase nici jumătate din Duct City. Mai mult, cei de la CFO Integrator aveau o altă “surpriză” pentru Primăria Cluj-Napoca: extinderea orașului din ultimii ani a dus la o suprafață mult mai mare de cabluri ce trebuiau îngropate. Contractul a fost semnat pentru 300 de kilometri, iar realitatea din teren indica 460 de kilometri!În 2022, chiar și în buricul târgului, cablurile încă mai atârnă pe stâlpi. Străzile adiacente celor modernizate așteaptă, de mulți ani, luna sau anul îngropării cablurilor inestetice.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite