Connect with us

Prin Oras

Drumul Florești – Cluj-Napoca durează cât înconjurul lumii. Ce soluții are Boc pentru decongestionarea traficului acum că nu mai vin bani pentru centura metropolitană prin PNRR

Alex Campian

Published

on

Clujul va exporta „elemente de calitate a vieții” în satele-dormitor din suburbii. BOC: „Să ducem calitatea vieții până acolo!”

Eterna problemă a super aglomerației din traficul pe ruta Florești – Cluj-Napoca a fost adusă, din nou, astăzi, în atenția primarului Emil Boc, într-o emisiune la un post de radio local. Moderatorul emisiunii a comparat timpul parcurs din Florești până în oraș cu durata de timp necesară pentru înconjurul lumii. Ce soluții temporare sunt pentru decongestionarea traficului mai ales că nu mai vin bani prin PNRR pentru centură? Mai mult, proiectanții centurii metropolitane au cerut prelungirea termenului până în 31 martie.Comparația duratei de timp necesară pentru a parcurge drumul din Florești în Cluj-Napoca cu cea necesară pentru înconjurul lumii nu i-a căzut tocmai bine lui Boc, care a ținut să sublinieze că el a făcut tot ce s-a putut pentru realizarea centurii metropolitane.„Eu lucrez de cinci ani la asta, nu mie trebuie să îmi spuneți asta. Să le spuneți la cei care nu au aprobat sau nu au făcut lucruri. Mie să nu îmi spuneți că eu am susținut Autostrada Transilvania de am scos traficul greu de acolo și centura Apahida și bulevardul Muncii. Deci la capitolul ăsta cine vine să îmi dea lecții să își caute altă casă pentru că eu de când lucrez în viața publică de asta m-am ocupat”, a spus primarul.Realizatorul emisiunii a întrebat dacă nu cumva se pot grăbi lucrurile în cazul centurii metropolitane care este mai redusă ca amploare a lucrărilor decât metroul. Din nou, Boc s-a simțit deranjat de întrebare. Proiectul centurii metropolitane este acum în urma metroului.„Cum să fie mai mică lucrarea, oameni buni? Aia e cea mai complicată și mai complexă lucrare pe care a avut-o Clujul în istorie. E mai complicată decât metroul. Gândiți-vă că trebuie să faci 20 de noduri care trec printre case, trebuie să expropriezi terenuri, trebuie studiezi studiile geotehnice, să obții aviz de la Mediu pentru a putea defrișa pădure, să faci pasaje. La metrou nu ai atâtea obstacole așa cum ai la centură. Nu că vreau să iau apărarea proiectanților pentru că, din nefericire, ei au cerut prelungirea până în 31 martie că nu au putut să se încadreze cu toate avizele și cu toate procedurile să termine până la sfârșitul anului. La metrou suntem într-o fază mai avansată pentru că acolo proiectanții s-au ținut milimetric de proiect”, a declarat Boc.Construirea centurii este cu atât mai îndepărtată cu cât a picat și varianta finanțării prin PNRR. Mai rămân fondurile europene, dar deocamdată nici măcar nu s-au deschis call-urile pentru perioada 2021 – 2027.„Ministrul Drulă a scos centurile de pe PNRR și a rămas numai Autostrada Moldova și celelalte proiecte legate de autostradă. Niciun fel de centură nu a mai rămas în PNRR. Au rămas centurile pe programele operaționale sectoriale care nici măcar nu au început încă. Fondurile structurale 2021 – 2027, cu prelungire până în 2030. Celelalte nici nu au început încă, nici nu s-au deschis call-urile de proiecte, deci nu se pot depune proiecte, deci din punctul ăsta de vedere pentru centură nu s-au deschis încă posibilitățile de finanțare”, a afirmat primarul.De asemenea, moderatorul emisiunii l-a întrebat pe primar dacă nu se pot lua acum niște măsuri provizorii pentru a mai atenua aglomerația.Boc a vorbit despre pasajul de la Tăietura Turcului ca soluție temporară care e prins în PNRR pentru că modernizarea căii ferate este prinsă în PNRR și acum este în fază finală de a trece la Minister și apoi în ședința de Guvern să fie aprobați indicatorii tehnico-economici. Proiectul are valoarea de 25 milioane euro.Centura va avea termenul de predare a documentației data de 31 martie, după care se fac procedurile de licitație de către Guvern.„Trebuie să înțelegeți că nu Primăria are posibilitatea legală să facă aceste lucruri”, a conchis Boc.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite