Connect with us

Prin Oras

Grupul TeraPlast a aplicat pentru un nou ajutor de stat: proiect de 10,8 mil EUR

Alex Campian

Published

on

Grupul TeraPlast a aplicat pentru un nou ajutor de stat: proiect de 10,8 mil EUR

Proiectul se va concretiza într-o fabrică cu capacitate anuală de producție de peste 14 mii tone de folii stretchGrupul a depus proiectul în cadrul schemei de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economieLa maturitate investiția va genera o cifră de afaceri de 28 de milioane de euro și va avea o EBITDA de 4 milioane de euroGrupul TeraPlast anunță depunerea proiectului pentru cofinanțare prin ajutor de stat pentru o nouă investiție, în valoare totală de 10,8 milioane de euro care vizează producția de folii stretch. Proiectul a fost depus în cadrul schemei de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.Ajutorul de stat poate acoperi 49% din volumul total al investiției, iar beneficiarul se angajează ca în termen de cinci ani de la operaționalizarea proiectului să contribuie la bugetul public cu o sumă cel puțin egală cu ajutorul de stat primit.Investiția de 10,8 milioane de euro a Grupului TeraPlast se va materializa într-o fabrica cu două linii de producție de folie din polietilenă pentru uz industrial, folosită în principal la ambalarea mărfurilor paletizate. Echipamentele avute în vedere în cadrul acestui proiect au un grad înalt de robotizare și automatizare, maximul existent în industrie la acest moment.Noile linii vor fi instalate în cadrul Parcului Industrial din Sărățel, iar capacitatea de producție va ajunge la peste 14.000 de tone anual. La maturitate, investiția va genera o cifră de afaceri de 28 milioane euro, și o EBITDA de 4 milioane de euro.„Noua investiție va aduce inovații tehnologice care vor contribui la competitivitatea pe termen lung a Grupului și la dezvoltarea pe noi piețe”, a afirmat Ioana Birta (foto), directorul financiar al Grupului TeraPlast. Aceasta a adăugat: ”Avem un istoric bun de investiții implementate prin cofinanțare asigurată de ajutorul de stat. Proiectele au fost finalizate, sunt viabile, generează activitate, locuri de muncă și venituri la buget. Sunt bifate toate principiile care reprezintă rațiunea de a exista a acestei facilități. Este o schemă de sprijin nu doar utilă, ci necesară pentru companiile românești care doresc să se extindă, să-și diversifice activitatea. Sprijinul statului este esențial pentru a crește competitivitatea internă, relevanța în regiune și pentru a reduce deficitul comercial.”Proiectul face parte din strategia integrată a Grupului de extindere accelerată pe piața ambalajelor flexibile, concretizată atât în operațiuni M&A, cât și în dezvoltarea unor noi capacități de producție. Grupul își va diversifica portofoliul de folii din polietilenă care va fi prezent în piață sub brandul TeraPack, în care un loc central este ocupat de produsele biodegradabile TeraBio. Conform studiilor de specialitate, piața ambalajelor flexibile din România este estimată la aproximativ 300 de milioane de euro în 2019, din care aproape jumătate reprezintă importuri. Grupul TeraPlast îşi propune să ajungă lider pe această piață în următorii doi ani.Evenimente recenteGrupul finalizează în acest an investiții de 32 de milioane de euro în extinderea capacităților de producție existente și crearea de noi linii de business.TeraPlast a semnat un acord cu Brikston Construction Solutions pentru preluarea producţiei de folii din polietilenă din Sighișoara. Achiziția adaugă Grupului o capacitate de producție de 1.200 tone de folie pe an şi 300 tone pe an pentru reciclare de folii.În primele 9 luni din 2021, Grupul TeraPlast a raportat o creștere a cifrei de afaceri cu 43%, până la 91,8 milioane de euro, și o EBITDA în creștere cu 30%, până la 13,1 milioane de euro, comparativ cu primele 9 luni din 2020. În aceeași perioadă, profitul net al Grupului a crescut cu 39%, până la 8,8 milioane de euro.Despre Grupul TeraPlastGrupul este compus din companiile: TeraPlast, TeraGlass, TeraPlast Recycling, TeraBio Pack și Somplast. Începând cu 2 iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori București sub simbolul TRP. Acțiunile companiei sunt incluse în indicele de referință BET al Bursei de Valori București și, din septembrie 2021, în indicii Small Cap și Global All Cap ai FTSE Russell. În cadrul evaluării Vektor în baza a 15 criterii de comunicare în relația cu investitorii, efectuată de ARIR, TeraPlast a obținut nota maximă, 10, pentru al doilea an consecutiv.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite