Connect with us

Prin Oras

La Cluj a fost comemorată evacuarea din 2010 a 350 de persoane de pe strada Coastei și mutarea lor forțată la Pata Rât

Alex Campian

Published

on

La Cluj a fost comemorată evacuarea din 2010 a 350 de persoane de pe strada Coastei și mutarea lor forțată la Pata Rât

Vineri, 17 decembrie 2021, grupul de inițiativă civică „Căși sociale ACUM!” a derulat o serie de acțiuni cu ocazia comemorării evacuării din 2010, de pe fosta str. Coastei, a 350 persoane de etnie romă și mutarea lor forțată în Pata Rât. Prin acțiunile „Marș online: Cui aparține orașul smart?”, echipa Căși sociale ACUM! a revenit cu multe din mesajele care de-a lungul ultimului deceniu au atras atenția asupra crizei locuirii în Cluj.Activiștii mișcării s-au dus în fața instituțiilor locale și în locuri publice cunoscute în Cluj, cu pancarte care răspundeau la întrebarea “Cui aparține orașul smart, dacă…?” Pozele făcute au fost redistribuite în social media toată ziua – semn care ne arată că locuirea este o problemă în orașul smart. 

În seara zilei de vineri, activiștii au participat la un flashmob, în cadrul căruia s-a prezentat expoziția “Unde au dispărut copiii de pe canapea?”. 

După cum au explicat activiștii „Căși sociale ACUM!”, „când locuiau pe str. Coastei, oamenii mai ieșeau vara să stea pe o canapea. În fața lor, în piața Mărăști apăreau pe rând: noul sediu al Bibliotecii Județene Octavian Goga (2002); Olimpia Business Center (2006); clădirea construită pentru Vama Regională Cluj pe terenul primăriei (2005), care a fost apoi preluată și finalizată de Consiliul Județean Cluj (mai 2010). Iar în spatele lor, pe str. Inău se construiau noi vile. Printre altele, cea a primarul interimar Sorin Apostu, care a ordonat demolarea și evacuarea de pe str. Coastei în 2010, și care, în noiembrie 2011, a fost arestat pentru luare de mită în vederea eliberării unor autorizații de construcții.”În anul 2009, canapeaua pe care au stat mai mulți copii a fost așezată în locul unde activiștii acum, în 2021, propun amplasarea Monumentului Evacuării de pe str. Coastei. „Pentru că în decembrie 2010 canapeaua a dispărut. La fel și copiii care stăteau pe ea. Au fost aruncați lângă rampa de gunoi a orașului. Monumentul ne aduce aminte despre această evacuare. Ca să nu uităm. Ca să nu se mai întâmple niciodată cu nimeni așa ceva.     În zona unde locuiau cele 76 de familii rome, după evacuarea din decembrie 2010, au fost construite: un sediu al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai, campus și biserică pe terenul primăriei (mai – decembrie 2011) ; Creșa publică Vrăjitorul din Oz (2016) ; Dorobanților Residence, un bloc de pe strada Dorobantilor 132-134 de 12 etaje, cu 120 de „apartamente premium” și 120 de locuri de parcare, beneficiar Transilvania Construcții, pe baza autorizației din 2012. Astăzi, prețul cerut la asemenea apartamente este de circa 2000 euro/ mp și 10000 euro pentru un garaj”, au precizat activiștii „Căși sociale ACUM!”.„Când vin aici și mă uit la tot ce este aici și ce este în jur acum, sincer, trebuie să spun că este frumos, este curat, miroase bine. Dar ce nu e frumos, că tot ce s-a făcut, s-a făcut pe suferința altora și pe lacrimile altora. Dar așa este omul, el caută să-i fie lui bine, chiar dacă îi împinge pe alții din calea lui. Nu se uită peste cine a trecut, pe cine a lăsat în urmă în lacrimi, pe cine a bătut. Lucrurile astea se puteau face și într-un alt mod, nu neapărat pe seama suferinței și pe necazul și pe lacrimile atâtor oameni. Puteau să vină să ne spună, nu ne place cum a ajuns locul ăsta, vrem să facem curat, dar și pe voi vă mutăm într-un loc unde și vouă să vă fie bine, nu să vă trimitem la suferință și la chin”, a declarat  Silviu Zsiga, fost locuitor pe str. Coastei.Expoziția „Unde au dispărut copiii de pe canapea?” pune în context nevoia comunității rome care a locuit până în 2010 pe str. Coastei de a marca simbolic locul de unde a fost evacuată și mutată forțat în Pata Rât, lângă rampele de deșeuri ale orașului. Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația Desire și Căși sociale ACUM! au venit cu ideea realizării unei lucrări de artă care să amintească de acest moment și să atragă atenția că evacuările din orașul Cluj trebuie să înceteze. Artiștii Ciprian Mureșan, Răzvan Botiș și arhitectul Silviu Medeșan, împreună cu membri ai comunității, au creat o machetă a zonei care în 2010 a fost demolată. Împreună propun amplasarea Monumentului Evacuării de pe str. Coastei pe actuala str. Episcop Nicolae Ivan f.n. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite