Connect with us

Prin Oras

LA MULȚI ANI! Să privim viitorul cu responsabilitatea cu care ni l-au vândut neterminații noștri politicieni

Alex Campian

Published

on

LA MULȚI ANI! Să privim viitorul cu responsabilitatea cu care ni l-au vândut neterminații noștri politicieni

Românii se declară credincioși și păstrători ai tradițiilor ”străbune”. E coadă la moaște, Biserica și Armata sunt în topul încrederii creștinilor români, iar familia tradițională dintre un bărbat, o femeie bătută și niște copii abuzați, la loc de cinste.Suntem pe primele locuri în lume la tați ce-și abuzează sexual copilele, de copile cu burta la gură, mame înainte de a-și părăsi copilăria și statul în care procurorii și judecătorii (mai ales judecătoarele) parcă ar fi niște preverși în robă la modul în care știu să se prefacă că pedepsesc abuzurile sexuale contra minorilor, violurile și traficul de carne vie.În loc de Porn Hub, magistrații români răsfoiesc dosarele cu perversiuni sexuale contra minorilor și se simt bine.Dar cu toții suntem creștini, păstrători ai tradițiilor străbune, stâncă în fața toleranței față de obiceiurile și apucăturile celorlalți. Le avem pe ale noastre.Pluguşorul, Mersul cu Buhaiul și Jocul Caprei şi al Ursului – astea țin loc de Viagra și tratamente de fertilitate că, cică, aduc fertilitate. Mai ales dacă te calcă ”buhaiul” și ”ursul” în timp ce te joci de-a capra…Și, creștinește, se mai umblă cu Sorcova pentru a transmite sănătate şi tinereţe celor colindaţi.Este interesant cum la noi ”dus cu sorcova” înseamnă, de fapt: ”nebun, cu mințile rătăcite”. Cam spune chestii despre ce cred colindătorii despre ”sănătatea și tinerețea” celor colindați. Și viceversa.Între Crăciun şi Bobotează românii amestecă sărbători păgâne precum Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Solis invicti, pe care le-au ”tradus” și adaptat nevoilor personale în: ” belşug în noul an și să avem ce pune pe masă”. ”Cele rele să se spele, cele bune să se-adune”.Cu pancreasul polizat, stomacul în gât, o venă pleznind pe tâmplă, ochiul bulbucat și fix-apos ca al peștelui din farfurie, ficatul făcut pateu și colonul iritat, românul ridică încă un copan într-o mână și încă un pahar de ”tulburel” în cealaltă și-și urează: ”când ne-a fi mai greu, așa să ne fie”. ”Altă dată, altă dată, o s-o facem și mai și mai lată”!Realitatea românească a tradițiilor păstrate cu strășnicie se reduce la ”ne dați, ori nu ne dați”. Să știm dacă vă urăm de bine, sau de mamă.Apoi vine marea mahmureală.Românii încep să se dezmeticească după Sărbători, odată ce și Ionii îşi ispăşesc ziua de mahmureală.Primele ”afaceri” care încep să fie asaltate de clienți sunt casele de pariuri. În baruri şi cafenele tineri și bătrâni vor urmări înfriguraţi evoluţiile scorurilor la pauză şi la final, înjurând câte o echipă care le strică biletul şi le scoate câştigul din buzunar. Pariurile au ajuns principala sursă de câştig a românilor. Sportul nu mai există decât ca un pretext pentru pariuri.Lăutarii şi maneliştii îşi trag sufletul şi îşi numără banii câştigaţi în perioada sărbătorilor. La ei nu se simte criza. „Fără număr, fără număr” este încă sloganul favorit al celor cu cefe groase, lanţuri pe măsură şi cruci gigantice atârnând pe burţile imense. Chiar dacă mulţi au primit sorcova după gratii, încă ”afacerea” merge bine. Criza nu a lovit industria divertismentului de proastă calitate.Parlamentarii mai stau puţin la reveneală. Că după atâta muncă în teritoriu doar nu o să se deranjeze să doarmă la locul de muncă. Oricât ar fi fotoliul de comod, tot nu se compară cu patul de acasă.Guvernul s-ar apuca de muncă dar nu prea ştie ce are de făcut.România îşi reintră pe făgaşul normal după ziua de Sfântul Ion. Patronii firmelor care, de fapt, nici nu s-au prea bucurat de Sărbători, încearcă să supravieţuiască în hăţişul de taxe şi impozite plantat de guvernele ultimilor trei decenii.Puţinii români care muncesc au uitat deja de Sărbători şi aşteaptă o minune să le ajungă banii de la leafă la avans.România „mică”, a oamenilor care trudesc pentru un ban, a intrat deja în 2022. Împreună cu facturile chipurile compensate la energie.Cu speranţe, cum intră oamenii în fiecare an pe care de multă vreme îl încheie cu dezamăgiri.Așa că, să privim viitorul cu responsabilitate. Cu responsabilitatea cu care ni l-au vândut neterminații noștri politicieni.Și, gata!

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Prin Oras

Anunțul care a stârnit controverse în Cluj: o casă dărăpănată din Grigorescu oferită spre locuire gratuită

Stefania Heinz

Published

on

Un anunț postat recent pe rețelele de socializare a reușit să stârnească un val de reacții și discuții aprinse în rândul clujenilor. Mesajul suna aparent simplu, dar a generat atât curiozitate, cât și controverse:

„Ofer găzduire gratuită pentru 6 luni într-o casă bătrânească din cartierul Grigorescu, Cluj-Napoca. Există apă, curent, centrală pe gaz, se plătesc doar cheltuielile și se face curățenie în curte. Detalii în privat.”

Deși intenția pare una binevoitoare, oferind unei persoane sau unei familii o soluție temporară de locuire, clujenii s-au împărțit rapid în două tabere. Unii au lăudat gestul, considerându-l o dovadă rară de generozitate într-un oraș unde chiriile au devenit aproape inaccesibile. Alții, însă, au criticat oferta, susținând că locuința este „dărăpănată” și că anunțul ascunde o formă subtilă de exploatare sau „muncă mascată” sub pretextul găzduirii gratuite.

Cartierul Grigorescu, unul dintre cele mai căutate din Cluj-Napoca, este cunoscut pentru liniștea și proximitatea față de Someș, dar și pentru prețurile ridicate ale proprietăților. Tocmai de aceea, ideea unei case oferite gratuit — chiar și una veche — a atras atenția rapid.

Fotografiile (acolo unde au fost distribuite) ar arăta o casă modestă, cu urme vizibile ale trecerii timpului, dar locuibilă. Mulți internauți au spus că ar fi dispuși să accepte o astfel de ofertă, mai ales în contextul economic actual.

În timp ce unii cer autorităților să verifice condițiile în care se face oferta, alții speră ca astfel de inițiative să se înmulțească, oferind o șansă celor aflați în dificultate.

Indiferent de intenția reală a celui care a postat anunțul, acesta a reușit să pună pe masă o discuție importantă pentru comunitate: cât de greu este, de fapt, să găsești un acoperiș deasupra capului în Cluj-Napoca în 2025?

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Apel la donare de sânge – Hai să-l ajutăm împreună pe Balogh Eduárd! ❤️

Stefan Petre

Published

on

Dragi Părinți, Cunoscuți și Prieteni, 🙏

La solicitarea medicilor, Asociația Părinților Báthory face un apel către toți cei care pot ajuta prin donare de sânge.

🧒 Balogh Eduárd, băiețelul de 12 ani rănit grav în accidentul de pe strada Avram Iancu, se află în prezent internat la secția de terapie intensivă neurochirurgie pediatrică (ATI Neurochirurgie) și are urgent nevoie de sânge (grupa A2).

Totuși 👉 donatorii de orice grupă sanguină pot ajuta!
Fiecare donare contează, iar fiecare gest de solidaritate poate face o diferență uriașă.


🩸 Informații importante pentru donatori:

📍 Unde se poate dona:
La orice centru de donare din Cluj sau din țară.

🩹 Ce trebuie să menționați:

„Pentru Balogh Eduárd, internat la ATI Neurochirurgie – Cluj.”

🕒 Până când se poate dona:
➡️ Vă rugăm să faceți donarea până cel târziu joi, 9 octombrie.


Fiecare picătură de sânge înseamnă o șansă reală la viață. ❤️
Prin gestul tău, îl poți ajuta pe Eduárd să lupte și să se întoarcă acasă sănătos.

Mulțumim din inimă tuturor celor care aleg să se implice,
pentru timpul, empatia și sprijinul acordat! 🙏

Asociația Părinților Báthory

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom