Connect with us

Prin Oras

La un an după ce Sorin Scarlat, acoperitul SRI ce a fost șef la CNAIR, a plecat din funcție, Dorin Umbrărescu, cu Scarlat angajat la firmele sale, a rupt tot la licitațiile CNAIR din 2021, luând lucrări de 807 milioane de euro

Alex Campian

Published

on

La un an după ce Sorin Scarlat, acoperitul SRI ce a fost șef la CNAIR, a plecat din funcție, Dorin Umbrărescu, cu Scarlat angajat la firmele sale, a rupt tot la licitațiile CNAIR din 2021, luând lucrări de 807 milioane de euro

Toți actorii din “piața” de construcții de drumuri și autostrăzi știu ce face Scarlat, nimeni nu comenteazăCompania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este entitatea aia care de ani de zile toacă miliarde de euro pe an pretinzând că face autostrăzi pentru Patrie. Și, an de an, progresele sunt nu numai nesemnificative, ci și apăsătoare moral pentru o națiune care se chinuie de 32 de ani să își desăvârșească infrastructura, ca să nu mai stea pe Valea Oltului 4 ore cu fundul în mașină, ca să nu mai moară în accidente rutiere stupide.CNAIR are şapte Regionale de Drumuri şi Poduri, administrează o reţea de aproximativ 17.000 kilometri de drumuri naţionale şi 906 kilometri de autostradă. Compania de Drumuri avea în 2021 circa 7.500 de salariaţi, câştigul mediu lunar pe salariat fiind de 7.500 lei. Niște frecatori de mentă care nu își justifică salariile, având în vedere starea proastă a infrastructurii naționale.Când se spune că în România nu sunt bani pentru autostrăzi, să țineți cont că, pentru 2021, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a prevăzut cheltuieli cu investiţiile de peste 5 miliarde lei, în creştere cu 67% faţă de bugetul de 3 miliarde din 2020 şi cu 23% peste cheltuielile cu investiţiile realizate la sfârşitul lui 2020.Și asta nu e totul. Ministerul Transporturilor a avut în 2021 o alocare de 14 miliarde lei, în creştere cu 10 % faţă de cele aproape 13 miliarde, sumă cheltuită în 2020. Pe partea de fonduri europene au fost prevăzute suplimentar 2 miliarde de euro faţă de 2020. Deci un pot de 4,5 miliarde de euro la care salivează drumarii României, dar și drumarii Europei. Motivul? Sunt bani aproape gratuiți, Statul Român e slab, și mulți dintre câștigătorii contractelor pentru autostrăzi ajung să trăiască aidoma belferilor din penalitățile pe care România le plătește pentru că nu reușește să se țină de treabă (de ex. nu reușește să exproprieze la timp suprafețe de teren, lucru care aduce depășiri de termene, lucru care generează penalități).Pe banii ăștia e bătaie an de an. Dintre toate firmele care salivează la acest borcan cu miere, iese în evidență grupul de firme al domnului Dorin Umbrărescu, unul dintre puținii regi ai asfaltului din România rămas în picioare, ba chiar consolidat.Omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu deține, împreună cu familia, trei firme de construcții și a încheiat în ultimii ani contracte valoroase cu statul român pentru construcția de drumuri. UMB Spedition, Tehnostrade și SA&PE Construct lucrează la mai multe proiecte de infrastructură rutieră în România, pentru variantele de ocolire de la Galați și Rădăuți și sectoare din Centura Capitalei, Autostrada Transilvania și drumul expres Craiova – Pitești.Domnul Umbrărescu a fost mereu un tip culant în relația cu autoritățile. Și „s-a meritat”. Iată-l făcând o plecăciune remarcabilă în față lui Ludovic Orban, ministrul Transporturilor din 2007.Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban (S), dă mâna cu patronul societății UMB Spedition, Dorinel Umbrărescu (D), în cadrul vizitei ministrului Transporturilor, în județul Buzău, pentru inspecția unui sector reabilitat din drumul național 10 Buzău-Brașov, luni, 9 iulie 2007. CIPRIAN STERIAN / MEDIAFAX FOTO (ilustrație cumpărată online de Strict Secret) DACĂ VREŢI SĂ ŞTIŢI CUM FUNCŢIONEAZĂ Suveica profesională a domnului Sorin Scarlat, citiţi continuarea pe strictsecret.ro

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Prin Oras

Anunțul care a stârnit controverse în Cluj: o casă dărăpănată din Grigorescu oferită spre locuire gratuită

Stefania Heinz

Published

on

Un anunț postat recent pe rețelele de socializare a reușit să stârnească un val de reacții și discuții aprinse în rândul clujenilor. Mesajul suna aparent simplu, dar a generat atât curiozitate, cât și controverse:

„Ofer găzduire gratuită pentru 6 luni într-o casă bătrânească din cartierul Grigorescu, Cluj-Napoca. Există apă, curent, centrală pe gaz, se plătesc doar cheltuielile și se face curățenie în curte. Detalii în privat.”

Deși intenția pare una binevoitoare, oferind unei persoane sau unei familii o soluție temporară de locuire, clujenii s-au împărțit rapid în două tabere. Unii au lăudat gestul, considerându-l o dovadă rară de generozitate într-un oraș unde chiriile au devenit aproape inaccesibile. Alții, însă, au criticat oferta, susținând că locuința este „dărăpănată” și că anunțul ascunde o formă subtilă de exploatare sau „muncă mascată” sub pretextul găzduirii gratuite.

Cartierul Grigorescu, unul dintre cele mai căutate din Cluj-Napoca, este cunoscut pentru liniștea și proximitatea față de Someș, dar și pentru prețurile ridicate ale proprietăților. Tocmai de aceea, ideea unei case oferite gratuit — chiar și una veche — a atras atenția rapid.

Fotografiile (acolo unde au fost distribuite) ar arăta o casă modestă, cu urme vizibile ale trecerii timpului, dar locuibilă. Mulți internauți au spus că ar fi dispuși să accepte o astfel de ofertă, mai ales în contextul economic actual.

În timp ce unii cer autorităților să verifice condițiile în care se face oferta, alții speră ca astfel de inițiative să se înmulțească, oferind o șansă celor aflați în dificultate.

Indiferent de intenția reală a celui care a postat anunțul, acesta a reușit să pună pe masă o discuție importantă pentru comunitate: cât de greu este, de fapt, să găsești un acoperiș deasupra capului în Cluj-Napoca în 2025?

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Apel la donare de sânge – Hai să-l ajutăm împreună pe Balogh Eduárd! ❤️

Stefan Petre

Published

on

Dragi Părinți, Cunoscuți și Prieteni, 🙏

La solicitarea medicilor, Asociația Părinților Báthory face un apel către toți cei care pot ajuta prin donare de sânge.

🧒 Balogh Eduárd, băiețelul de 12 ani rănit grav în accidentul de pe strada Avram Iancu, se află în prezent internat la secția de terapie intensivă neurochirurgie pediatrică (ATI Neurochirurgie) și are urgent nevoie de sânge (grupa A2).

Totuși 👉 donatorii de orice grupă sanguină pot ajuta!
Fiecare donare contează, iar fiecare gest de solidaritate poate face o diferență uriașă.


🩸 Informații importante pentru donatori:

📍 Unde se poate dona:
La orice centru de donare din Cluj sau din țară.

🩹 Ce trebuie să menționați:

„Pentru Balogh Eduárd, internat la ATI Neurochirurgie – Cluj.”

🕒 Până când se poate dona:
➡️ Vă rugăm să faceți donarea până cel târziu joi, 9 octombrie.


Fiecare picătură de sânge înseamnă o șansă reală la viață. ❤️
Prin gestul tău, îl poți ajuta pe Eduárd să lupte și să se întoarcă acasă sănătos.

Mulțumim din inimă tuturor celor care aleg să se implice,
pentru timpul, empatia și sprijinul acordat! 🙏

Asociația Părinților Báthory

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom