Connect with us

Prin Oras

Mobilitate urbană a la Cluj, desenată școlărește: biciclete cu garaj, autobuze cu hidrogen și metrou cu tren metropolitan

Alex Campian

Published

on

Mobilitate urbană a la Cluj, desenată școlărește: biciclete cu garaj, autobuze cu hidrogen și metrou cu tren metropolitan

Proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2022, publicat pe site-ul municipalității, conține și slide-uri prin care ne sunt prezentate, școlărește, prioritățile bugetare pentru acest an.La capitolul „mobilitate urbană durabilă” vedem, în prim plan, bicicleta, pe pistele verzi din Centru, pe cele roșii de autobuz și, probabil, în cartiere, pe pistele discontinue sau inexistente.Aflăm, din desenele Primăriei, că la finalul anului 2022 vom avea noi locuri de depozitare pentru biciclete în spații securizate, în cartierele Grigorescu, Între Lacuri, Mănăștur și Hașdeu, garaje pentru biciclete care vor fi realizate în unele „locații care pot fi identificate după finalizarea procedurii de desființare pe cale administrativă a garajelor propuse pentru 2022, cel puțin 500 de locuri”.Asta va însemna, în mod firesc, mai puține locuri pentru mașini, fiindcă tot aveau clujenii prea multe locuri de parcare pentru autoturisme!Pentru cei care nu pot pedala, din rațiuni de sănătate sau de vârstă înaintată, Primăria va oferi „autobuze cu pile de compresie pe hidrogen”, pentru care anul acesta sunt alocați 1 250 000 de lei, autobuze electrice autonome, fără șofer, pentru care sunt alocați, în 2022, 2 400 000 de lei, și autobuze electrice articulate și nearticulate, pentru care bugetul local de anul acesta va fi „articulat” cu 5 000 000 de lei.„Însă problema la noi este producerea hidrogenului, care se face doar la Onești, iar apoi hidrogenul trebuie să fie transportat la Cluj. Soluția este mai scumpă decât cea bazată pe autobuze electrice.Chiar în aceste zile, orașul Montpellier a anulat o comandă făcută pentru 50 de autobuze cu hidrogen după ce autoritățile au realizat că este mai ieftin să utilizezi autobuze electrice”, scrie cluj24.ro, însă la noi „problema” este văzută drept o oportunitate de a câștiga voturi, așa că nu este o problemă reală!În timp ce Emil Boc ne anunță că vom avea autobuze fără șofer, Clujul are șoferi fără autobuz, mulți locuitori fiind obligați în prezent să se deplaseze cu mașina personală pentru că nu au deloc linii de transport public în zonele în care locuiesc, ori pentru că liniile existente sunt insuficiente.În loc să îmbunătățească eficiența transportului public existent, clujenii bulucindu-se în autobuze și în tramvaie, la orele de vârf, în plină pandemie, Primăria va investi în autobuze fără șofer, care vor avea o capacitate redusă de transport și vor încurca mai mult traficul. În plus, autobuzele fără șofer pot fi de-a dreptul periculoase.Citiți mai multe detalii aici:Dilemele morale ale viitoarelor autobuze fără șofer din Cluj: pe cine omoară, când nu pot evita un accident?Cireașa de pe tortul (sau de pe coliva) mobilității urbane va fi metroul, ale cărui șantiere vor bloca traficul ani de zile, și trenul metropolitan, pe care îl vom lua, când ne vom coborî din metrou la podul IRA, pentru a ajunge la Aeroport.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite