Connect with us

Prin Oras

Se modernizează Piața Karl Liebknecht, considerată centrul cartierului Iris. Valoarea lucrărilor este de 32,8 milioane lei

Alex Campian

Published

on

Se modernizează Piața Karl Liebknecht, considerată centrul cartierului Iris. Valoarea lucrărilor este de 32,8 milioane lei

Cartierul Iris, uitat de Primăria Cluj-Napoca, va fi modernizat pe alocuri. Deocamdată, Primăria începe cu Piața Karl Liebknecht. Proiectul de hotărâre care prevede aprobarea indicatorilor tehnico-economici va fi discutat în ședința de Consiliu Local de săptămâna viitoare.Valoarea proiectului este de 32,8 milioane lei, iar sursele de finanțare sunt atât din bugetul local cât și din alte surse. Proiectul va fi depus spre finanțare din fonduri nerambursabile în perioada de programare 2021 – 2027.Durata de execuție a lucrărilor este de 15 luni.Zona studiată are o suprafață peste 2,3 hectare și este alcătuită din Piața Karl Liebknecht, strada Războieni, strada Puieților strada Gheorghe Asachi, strada Spiru Haret, strada Postăvarul, strada Nicolae Românul, strada Iris și Parcul Iris.Va fi amenajată o suprafață de 5857 mp de spațiu verde care cumulează cele două parcuri de cartier extinse (inclusiv alei acoperite cu materiale permeabile), fâșiile verzi, zonele acoperite cu gazon sau pietriș din Piața Karl Liebknecht.Va fi amenajată o suprafață pietonală de 8.934 mp, care include trotuarele, suprafața pietonală a Pieței Karl Liebknecht și aleile pavate din interiorul zonelor verzi.Vor fi amenajate și modernizate și piste pentru biciclete și trotinete, suprafața carosabilă a străzilor din zonă, chioșcuri de alimentație publică, 90 de locuri de parcare, 10 stații de încărcare mașini electrice, 40 de stații de încărcare biciclete și trotinete electrice.„Reorganizarea spațială, mobilarea (amplasarea unor zone de activități diverse pe spațiul stradal), iluminatul public, plantarea unui număr semnificativ de arbori, extinderea suprafețelor pietonale, crearea unor străzi rezidențiale (străzi preponderent pietonale cu acces auto pentru riverani) și suplimentarea trecerilor de pietoni sunt principalele măsuri propuse, care ar putea duce la creșterea semnificativă a beneficiilor sociale ale unei vecinătăți dinamice și complexe”, scrie în proiectul de hotărâre.Conform aceluiași document, prin amplasarea dotărilor urbane (chioșc alimentație publică cu toaleta publică integrată, cișmele, locuri de parcare pentru biciclete, stații de încărcare pentru mașini și biciclete/trotinete electrice, bănci prevăzute cu încărcătoare USB sau stâlpi de iluminat cu conexiune Wi-Fi) proiectul încearcă să răspundă exigențelor actuale pe care un spațiu public trebuie să le îndeplinească.Măsurile și caracterul fiecărei străzi/piațete cuprinse în proiect sunt adaptate rolului pe care acestea le au în schema de circulație:străzile Puieților, Postăvarul, Nicolae Românul rămân importante pentru traficul auto pe direcția nord-sud, iar strada Gheorghe Asachi pentru direcția est-vest. Circulația principală velo pe direcția nord-sud se va desfășura tot pe aceste străzi;străzile secundare (Războieni și Spiru Haret) sunt propuse să devină străzi cu statut de zonă rezidențială;străzile cuprinse în proiect sunt organizate într-un sistem de sensuri unice, care permite utilizarea mai eficientă a profilelor și obținerea suprafețelor necesare pentru îmbunătățirea mobilității pietonale și velo și pentru creșterea calității spațiului public;noile profile stradale includ piste pentru bicicliști, trotuare mai largi, plantații de aliniament, spații verzi și locuri de repaus și joacă;sunt propuse locuri de parcare integrate în noua amenajare a profilelor stradale, în număr mai mare decât cel existent;spațiile verzi (Piața Karl Liebknecht, Parcul Iris) sunt extinse și reorganizate pentru o mai bună accesibilitate și funcționalitate. Sunt propuse dotări noi de joacă, vegetație, mobilier urban smart și iluminat public pe bază de LED;latura estică a Pieței Karl Liebknecht este pietonalizată și transformată într-un scuar urban cu rol de centru de cartier, facilitând atât accesul la stațiile de transport public, cât și activitatea spațiilor comerciale de la parterul clădirii.Piața Karl Liebknecht – scuar pietonal –spațiu cu mobilier urban, cu locuri umbrite, o fântână. Locurile de parcare amenajate acum pe suprafața Pieței, în număr de aproximativ 35 sunt relocate pe străzile adiacente pe o rază ușor de parcurs pe jos.  Parcul Karl Liebknecht este reorganizat sub forma unui spațiu central înconjurat de spații verzi amenajate peisagistic.  Strada Războieni – zona rezidențială ce implică o limitare a vitezei de deplasare a mașinilor. Vor fi create semnificative zone pietonale pentru copii în special. Ținând cont de proximitatea Școlii Nicolae Iorga și a Grădiniței Floare de Iris, trotuarele vor fi lărgite iși se creează buzunare amenajate ca spații de interacțiune socială și joacă. Strada Puieților- legătura dintre Maramureșului și Oașului.  Prin reorganizarea spațiului stradal și diminuarea suprafeței dedicate traficului auto se introduce o pistă pentru biciclete. Se propune sens unic pentru autoturisme dinspre strada Oașului spre strada Maramureșului. Se creează locuri de parcare, azi inexistente.  Strada și Parcul Iris – tronsonul nordic al străzii Iris devine pietonal cu acces auto doar pentru riverani, carosabilul fiind restrâns la o singură bandă. Se amenajează un loc de joacă și un spațiu dedicat fitness-ului.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite