Connect with us

Prin Oras

UN MOMENT DE SINCERITATE BINEVENIT. Eduard Hellvig, directorul SRI: “Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România

Alex Campian

Published

on

UN MOMENT DE SINCERITATE BINEVENIT. Eduard Hellvig, directorul SRI: "Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România

Eduard Hellvig, directorul SRI, a vorbit în podcastul Top (ne)Secret, realizat de purtătorul de cuvânt al instituției Ovidiu Marincea, despre arhivele fostei Securități.”O. Marincea: Ştiu că, în foarte scurt timp, în câteva zile, Serviciul Român de Informaţii se pregăteşte să predea ceea ce a mai rămas din arhiva fostei Securităţi şi pe care Serviciul Român de Informaţii o moşteneşte, acea arhivă. Cred că am folosit termenul corect – o moşteneşte, pentru că, până la urmă, nu am ales noi să deţinem acea arhivă, dar ea există la noi. E vorba de o ultimă parte a arhivei fostei Securităţi pe care o deţinem noi şi care nu este de securitate naţională şi pe care o putem preda Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. Şi dumneavoastră pregătiţi această ultimă predare. De ce este acest eveniment atât de important, pe de o parte? Pe de altă parte, de ce a durat atât de mult, domnule director, pentru că eu mi-am pregătit o serie de întrebări pe care să vi le pun, întrebări venite de la mass-media, pe care le-am primit de-a lungul timpului, iar, din întrebările lor, mi-am formulat şi eu întrebările, iar una dintre ele este fix aceasta: de ce a trebuit să dureze în România, 30 de ani, ca noi, Serviciul Român de Informaţii, care suntem moştenitorii acelei arhive a Securităţii, să le putem preda CNSAS-ului, să poată fi studiate de toată lumea?E. Hellvig: Domnule Marincea, întrebările sunt legitime. Presa are dreptate, societatea are dreptate. România a eşuat la acest capitol, din punctul meu de vedere. Am început cariera politică în anii ’90, la Cluj, când eram student, şi militam pe străzi şi luptam pentru transparentizare, pentru o societate democratică şi pentru un regim pluralist. Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun. Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală. Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele. Nu s-a întâmplat acest lucru. Nu s-a întâmplat nici peste ani. Nu există o explicaţie onestă pe care cineva să o dea astăzi, în care să spună de ce nu aţi predat arhiva. Vreau să spun următorul lucru: nu Serviciul Român de Informaţii este doar moştenitorul…O. Marincea: Întregii arhive.E. Hellvig: …întregii arhive a Securităţii. Aceasta a fost o anatemă şi o strategie extrem de inteligentă prin care să se împingă toată povestea arhivelor către SRI. Eu nu am nicio problemă să predau absolut orice are SRI-ul, dar aştept ca societatea românească, în întregime, să-şi regăsească toate dosarele vechii Securităţi la CNSAS. De ce spun aceasta? Pentru că numai dacă vom trece prin acest proces vom înţelege trecutul recent al României şi vom şti ce să facem ca să avem un alt fel de viitor.O. Marincea: Deci vorbiţi mai concret şi de celelalte instituţii din România care deţin arhive ale fostei Securităţi şi care nu au întreprins vreun demers de predare a lor?E. Hellvig: Toate arhivele care provin de la vechea Securitate trebuie predate CNSAS. Acum, sigur, noi încercăm să predăm CNSAS-ului, pot să spun deja de ani de zile, ce avem şi mi se spune că nu există spaţiu. Acum, cu tot respectul, dacă vrem să nu primim sau să luăm arhivele, putem să avem tot felul de argumente. Eu am spus că mai dau un termen celor care ar trebui să preia această arhivă, iar, dacă acest lucru nu este posibil, o să le pun la dispoziţie un spaţiu de la noi pentru CNSAS, ca să fiu sigur că aceste arhive nu mai sunt la SRI, astfel încât să terminăm definitiv cu această discuţie publică cu privire la dosare pe care serviciile de informaţii le au şi le folosesc ca să-şi atingă obiectivele. E un subiect sensibil pe care eu, personal, nu sunt dispus să mi-l asum ascunzându-l. Nu am nicio obligaţie, nu am nicio datorie, nu am nimic de ascuns în ceea ce priveşte arhivele CNSAS, arhivele fostei Securităţi care trebuie să fie la CNSAS, şi, ca atare, am toată disponibilitatea să predau aceste arhive. Ceea ce a făcut Securitatea ca şi mecanism de lucru asupra societăţii româneşti a fost abominabil, iar oamenii trebuie să înţeleagă de unde am plecat, ca să ştim unde să ajungem. 

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Corina Chiriac, alături de Florin Piersic și Medeea Marinescu la TIFF 2025 – O întâlnire de suflet la Cluj

Stefania Heinz

Published

on

În cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), ediția iunie 2025, îndrăgita artistă Corina Chiriac a fost surprinsă într-o fotografie de colecție alături de doi dintre cei mai iubiți actori români: Florin Piersic și Medeea Marinescu.

„Doi actori, doi artiști, doi oameni drăguți!! O bucurie deosebită!”, a scris Corina Chiriac, vizibil emoționată de revederea caldă cu cei doi colegi de scenă și prieteni de suflet.

Imaginea surprinde nu doar eleganța și rafinamentul momentului, ci și legătura specială dintre artiști care, de-a lungul anilor, au marcat cultura românească prin talent, carismă și dedicare.

Festivalul TIFF rămâne un prilej minunat pentru astfel de reîntâlniri artistice, care aduc în prim-plan nu doar filmul, ci și prietenia și respectul între generații de creatori.

Un moment memorabil, plin de lumină și emoție, pe care publicul l-a primit cu dragoste și admirație!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

TIFF – Dacă De Niro a fost sărbătorit la Cannes, noi la Cluj îl sărbătorim pe Piersic

Stefania Heinz

Published

on

„Stați jos că vă așteaptă clipe grele.” Așa a început, cu umorul său inconfundabil, întâlnirea cu publicul marele actor Florin Piersic, omagiat în această seară la #TIFF24, pe scena din Piața Unirii din Cluj-Napoca.

Actorul a fost întâmpinat cu aplauze prelungite de către cele câteva mii de spectatori prezenți, care au umplut piața centrală a orașului pentru a-l celebra. A fost un moment emoționant și plin de farmec, în stilul inegalabil al celui care, de zeci de ani, scrie istoria teatrului și filmului românesc.

Dacă De Niro a fost sărbătorit la Cannes, noi la Cluj îl sărbătorim pe Piersic”, a spus criticul de film Irina Margareta Nistor, subliniind cu mândrie că România are propriii săi titani ai ecranului, iar TIFF știe să-i celebreze așa cum merită.

Florin Piersic a povestit, a râs cu publicul, a emoționat și a demonstrat – încă o dată – că are o energie și o prezență scenică ce sfidează timpul. Un adevărat monument viu al culturii românești, primit cu căldură și recunoștință de generații întregi.

În această seară, Clujul nu a fost doar capitala filmului, ci și a emoției. Iar Florin Piersic a fost, din nou, protagonistul unei povești de neuitat.

Sursa foto: Radio Cluj

Facebook Comments Box
Continue Reading

Orasul Tau

Video: Nopți Albe pe Strada Năvodari: Locuitorii, Disperați de Zgomotul Infernale din Parcarea Primăriei

Stefania Heinz

Published

on

Locuitorii de pe strada Năvodari, numărul 12, se confruntă cu o problemă recurentă și extrem de deranjantă: nopți întregi de zgomot infernal provenind din parcarea Primăriei, transformată după ora 22:00 într-un veritabil circuit de curse. Liniștea le este tulburată aproape în fiecare seară, până la orele 3-4 dimineața, de motoare turate la maximum și “liniuțe” organizate, iar răbdarea le-a ajuns la limită.

“Seară de seară suntem deranjați de persoane care se adună în parcarea Primăriei”, povestește un rezident exasperat. “După ora 22, încep concursurile de mașini, liniuțe mai precis. Această stare durează până dimineață la 3-4, și asta seară de seară! Nu mai știm la cine să ne adresăm!”

Deși au apelat în repetate rânduri la numărul de urgență 112 și la dispeceratul Poliției Locale, situația nu pare să se îmbunătățească. Oamenii spun că intervențiile poliției sunt temporare și ineficiente. “Degeaba am sunat la 112, la dispecerat Poliția Locală, că nicio măsură nu a fost luată. Vine poliția, dă o amendă și după o oră revin băieții șmecheri!”, adaugă un alt locuitor, subliniind frustrarea legată de lipsa de acțiune concretă.

Odată cu apropierea verii, perspectiva unor nopți și mai zgomotoase devine un motiv de îngrijorare majoră pentru întreaga comunitate de pe strada Năvodari. Temperaturile ridicate impun deschiderea ferestrelor, amplificând și mai mult disconfortul fonic.

Locuitorii solicită sprijin și soluții concrete din partea autorităților pentru a pune capăt acestei situații insuportabile. Ei speră ca prin mediatizarea problemei, vocea lor să fie auzită și să se ia măsuri eficiente care să le asigure dreptul la odihnă și la un trai liniștit în propriile locuințe. Este imperativ ca autoritățile locale să găsească o modalitate de a monitoriza constant zona și de a descuraja permanent aceste activități ilegale care le perturbă viața.

 

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite