Connect with us

Prin Oras

UN MOMENT DE SINCERITATE BINEVENIT. Eduard Hellvig, directorul SRI: “Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România

Alex Campian

Published

on

UN MOMENT DE SINCERITATE BINEVENIT. Eduard Hellvig, directorul SRI: "Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România

Eduard Hellvig, directorul SRI, a vorbit în podcastul Top (ne)Secret, realizat de purtătorul de cuvânt al instituției Ovidiu Marincea, despre arhivele fostei Securități.”O. Marincea: Ştiu că, în foarte scurt timp, în câteva zile, Serviciul Român de Informaţii se pregăteşte să predea ceea ce a mai rămas din arhiva fostei Securităţi şi pe care Serviciul Român de Informaţii o moşteneşte, acea arhivă. Cred că am folosit termenul corect – o moşteneşte, pentru că, până la urmă, nu am ales noi să deţinem acea arhivă, dar ea există la noi. E vorba de o ultimă parte a arhivei fostei Securităţi pe care o deţinem noi şi care nu este de securitate naţională şi pe care o putem preda Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. Şi dumneavoastră pregătiţi această ultimă predare. De ce este acest eveniment atât de important, pe de o parte? Pe de altă parte, de ce a durat atât de mult, domnule director, pentru că eu mi-am pregătit o serie de întrebări pe care să vi le pun, întrebări venite de la mass-media, pe care le-am primit de-a lungul timpului, iar, din întrebările lor, mi-am formulat şi eu întrebările, iar una dintre ele este fix aceasta: de ce a trebuit să dureze în România, 30 de ani, ca noi, Serviciul Român de Informaţii, care suntem moştenitorii acelei arhive a Securităţii, să le putem preda CNSAS-ului, să poată fi studiate de toată lumea?E. Hellvig: Domnule Marincea, întrebările sunt legitime. Presa are dreptate, societatea are dreptate. România a eşuat la acest capitol, din punctul meu de vedere. Am început cariera politică în anii ’90, la Cluj, când eram student, şi militam pe străzi şi luptam pentru transparentizare, pentru o societate democratică şi pentru un regim pluralist. Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun. Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală. Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele. Nu s-a întâmplat acest lucru. Nu s-a întâmplat nici peste ani. Nu există o explicaţie onestă pe care cineva să o dea astăzi, în care să spună de ce nu aţi predat arhiva. Vreau să spun următorul lucru: nu Serviciul Român de Informaţii este doar moştenitorul…O. Marincea: Întregii arhive.E. Hellvig: …întregii arhive a Securităţii. Aceasta a fost o anatemă şi o strategie extrem de inteligentă prin care să se împingă toată povestea arhivelor către SRI. Eu nu am nicio problemă să predau absolut orice are SRI-ul, dar aştept ca societatea românească, în întregime, să-şi regăsească toate dosarele vechii Securităţi la CNSAS. De ce spun aceasta? Pentru că numai dacă vom trece prin acest proces vom înţelege trecutul recent al României şi vom şti ce să facem ca să avem un alt fel de viitor.O. Marincea: Deci vorbiţi mai concret şi de celelalte instituţii din România care deţin arhive ale fostei Securităţi şi care nu au întreprins vreun demers de predare a lor?E. Hellvig: Toate arhivele care provin de la vechea Securitate trebuie predate CNSAS. Acum, sigur, noi încercăm să predăm CNSAS-ului, pot să spun deja de ani de zile, ce avem şi mi se spune că nu există spaţiu. Acum, cu tot respectul, dacă vrem să nu primim sau să luăm arhivele, putem să avem tot felul de argumente. Eu am spus că mai dau un termen celor care ar trebui să preia această arhivă, iar, dacă acest lucru nu este posibil, o să le pun la dispoziţie un spaţiu de la noi pentru CNSAS, ca să fiu sigur că aceste arhive nu mai sunt la SRI, astfel încât să terminăm definitiv cu această discuţie publică cu privire la dosare pe care serviciile de informaţii le au şi le folosesc ca să-şi atingă obiectivele. E un subiect sensibil pe care eu, personal, nu sunt dispus să mi-l asum ascunzându-l. Nu am nicio obligaţie, nu am nicio datorie, nu am nimic de ascuns în ceea ce priveşte arhivele CNSAS, arhivele fostei Securităţi care trebuie să fie la CNSAS, şi, ca atare, am toată disponibilitatea să predau aceste arhive. Ceea ce a făcut Securitatea ca şi mecanism de lucru asupra societăţii româneşti a fost abominabil, iar oamenii trebuie să înţeleagă de unde am plecat, ca să ştim unde să ajungem. 

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Drive-Thru în Mănăștur: Gata să deschidă porțile! / “Au muncit până la 6 seara chiar și înainte de Florii

Stefania Heinz

Published

on

În ultimii ani, Mănășturul s-a transformat vizibil. Primăria a făcut investiții semnificative în zona de la Terenuri, iar apoi a demarat demolările chioșcurilor insalubre de la stația Minerva. Acum, atenția se îndreaptă către inaugurarea Drive-Thru, unde renovările au fost finalizate într-un timp record.

După ce chioșcurile de la stația Minerva din Mănăștur au fost demolate și zona a fost reamenajată de către municipalitate, lucrările de modernizare au început și la McDrive.

La începutul anului 2024, restaurantul McDonald’s din Mănăștur a intrat în șantier pentru a fi adus la standarde noi. “Am fost temporar închis, dar veți fi încântați de rezultat!”, au scris reprezentanții McDonald’s pe un banner.

Chiar și în Duminica Floriilor, muncitorii au lucrat intens la restaurant, pregătindu-l pentru deschidere.

Locuitorii din Mănăștur își exprimă îngrijorarea pe pagina de Facebook “Trăiesc în Mănăștur” în legătură cu impactul renovării asupra traficului din zonă, mai ales că zona se intersectează cu coborârea autovehiculelor din benzinăria Petrom, situată la câțiva metri distanță de Drive-Thru.

Municipalitatea se pregătește să modernizeze și Parcul Primăverii din Mănăștur, urmând să desființeze benzinăria MOL din zonă. Acest proiect include amenajarea și revitalizarea Parcului Primăverii și a străzilor adiacente, precum str. Ion Meșter, str. Emil Cioran și str. Almașului.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Surpare de Asfalt pe Strada Uliului din Grigorescu, Capturată într-o Imagine Fascinantă de pe Dronă

Stefania Heinz

Published

on

Într-o captură de senzație realizată de fotograful Sergiu Razvan, o imagine din dronă arată o surprindere neașteptată pe strada Uliului din cartierul Grigorescu. Un segment de asfalt și teren par a fi suferit o surpare spectaculoasă, evidențiindu-se impactul fenomenelor naturale sau al condițiilor de infrastructură asupra mediului urban.

Surparea, care pare să fi afectat și împrejurimile, este un semn al fragilității infrastructurii locale și poate avea consecințe asupra siguranței și confortului locuitorilor din zonă. Imaginile capturate de drone devin din ce în ce mai importante în detectarea și monitorizarea unor astfel de evenimente, oferind o perspectivă amplă și detaliată asupra situației.

Autoritățile sunt probabil alertate cu privire la această situație și se așteaptă să ia măsurile necesare pentru a remedia surparea și pentru a preveni astfel de incidente în viitor. În același timp, această imagine oferă o oportunitate de reflecție asupra importanței investițiilor în infrastructura urbană și în gestionarea adecvată a resurselor pentru a menține orașele noastre în siguranță și în stare bună de funcționare.

 

 

Foto: Constantin Covaliu

Foto: Constantin Covaliu

Foto: Constantin Covaliu

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite