Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Panică în cartierul milionarilor din Cluj! Caii distrug vile de lux și lasă mizerie în urmă!

Un adevărat haos stăpânește în cartierul Tineretului, una dintre cele mai exclusiviste zone ale Clujului, unde prețul unei case ajunge chiar și la 500.000 de euro. Proprietarii disperați se plâng că sunt terorizați de o hoardă de cai, lăsați liberi să pătrundă pe proprietățile lor și să distrugă tot ce le iese în cale.

“În cartierul Tineretului, zona străzii Voroneț și a străzilor adiacente, aproape în fiecare noapte sunt niște cai care sunt liberi, intră pe proprietățile private și provoacă distrugeri”, semnalează clujenii exasperați, care se tem ca nu cumva animalele să le afecteze și copiii.

Problema nu se oprește la distrugerea vilelor de lux și a grădinilor amenajate cu gust. Caii își fac nevoile peste tot, transformând străzile și trotuarele într-un câmp de luptă, unde “pe lângă asta, umblă liberi pe stradă, și pe trotuar și pe partea carosabilă”, după cum au declarat locuitorii.

Situația a ajuns la un punct critic, iar oamenii cer disperați ajutorul autorităților pentru a-l identifica și sancționa pe proprietarul cailor. “Este adevărat că orașul s-a extins foarte mult, acaparând toate zonele de la periferia orașului, însă nu este normal să investești peste 300.000 de euro, uneori chiar și 500.000 de euro, cât costă o casă pe strada Voronețului, ca să calci zilnic în balegă de cal”, spun ei.