Proiectul DARIA, un amplu program național de screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân, va debuta efectiv în august 2026, potrivit reprezentanților Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” (IOCN), instituție parteneră în implementarea inițiativei scrie ziarulfaclia.ro

Programul prevede testarea gratuită prin mamografie a 119.000 de femei din România, dintr-un total estimat de 149.342 de beneficiare care vor fi mobilizate în cadrul proiectului.

Pregătiri înainte de lansarea oficială

Până la demararea screeningului, IOCN desfășoară activități premergătoare, în special formarea și instruirea personalului medical implicat, precum și organizarea logistică necesară implementării programului la nivel regional.

Reprezentanții institutului au anunțat că toate informațiile oficiale privind înscrierea și desfășurarea screeningului vor fi publicate pe site-ul instituției imediat ce activitățile vor începe efectiv.

„Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru colaborare și pentru sprijinirea identificării persoanelor eligibile, astfel încât implementarea programului să aibă un impact real în comunitățile vizate. Vom reveni cu informații suplimentare imediat ce demararea activităților de screening va fi confirmată oficial”, au transmis cadrele medicale din cadrul IOCN.

Cine poate beneficia de screening gratuit

Programul DARIA se adresează femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani. Localizarea se va face, în mod obișnuit, în funcție de domiciliu, însă există mai multe excepții:

• Persoanele fără acte de identitate vor fi înregistrate în funcție de zona în care locuiesc, pe baza unei declarații pe propria răspundere.

• Persoanele aflate în detenție sau în alte instituții corecționale vor fi înregistrate în funcție de locul de detenție.

• Pacientele spitalizate cronic în unități de psihiatrie sau aflate în cămine de bătrâni/cămine-spital vor fi înregistrate în funcție de unitatea în care se află.

• Migranții și refugiații vor fi identificați în funcție de centrul în care locuiesc și vor trebui să prezinte dovada dreptului de ședere în România.

Grupurile vulnerabile vizate prioritar

Proiectul urmărește creșterea accesului la prevenție și diagnostic precoce, în special pentru femeile din grupuri vulnerabile sau defavorizate socio-economic.

În categoria grupurilor vulnerabile sunt incluse:

• persoane cu dizabilități sau probleme de sănătate mintală;

• membre ale minorităților etnice defavorizate;

• migranți și refugiați;

• persoane dependente de droguri sau alcool;

• persoane infectate cu HIV/SIDA;

• femei aflate în detenție sau instituționalizate;

• victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane;

• femei din familii monoparentale sau care au copii cu dizabilități;

• persoane care au fost în centre de plasament sau au părăsit sistemul de protecție a copilului.

De asemenea, pot beneficia de screening gratuit femeile defavorizate socio-economic, precum:

• persoane fără adăpost;

• femei neasigurate;

• beneficiare ale venitului minim de incluziune;

• persoane care locuiesc în gospodării supraaglomerate sau fără facilități sanitare;

• șomere sau inactive;

• angajate cu venituri sub salariul minim pe economie.

Programul include și femeile din comunități cu grad ridicat de vulnerabilitate, identificate în raportul „Zone marginalizate socio-economic în mediul urban și rural din România”, elaborat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în cadrul proiectului „Dezvoltarea unor instrumente de analiză și intervenție la nivel comunitar pentru perioada de programare 2021–2027”.

Obiectivul programului DARIA

Scopul principal al proiectului este dezvoltarea unui program național integrat de screening pentru cancerul de sân, care să crească accesul la servicii de prevenție și diagnostic precoce, în special în rândul populațiilor vulnerabile.

Prin depistarea timpurie, autoritățile medicale urmăresc reducerea mortalității și îmbunătățirea prognosticului pentru mii de femei din România.

Info&foto; ziarulfaclia.ro|Imagine Ai sugestiva

O alertă alimentară a fost emisă în Cluj-Napoca, după ce autoritățile sanitar-veterinare au anunțat retragerea urgentă de la comercializare a unui produs vândut în magazinele Lidl. Este vorba despre stafide contaminate cu pesticide neautorizate în Uniunea Europeană, potrivit informațiilor publicate pe ansvsa.ro/.

Ce produs este vizat

Produsul retras este Stafide „Furnicuța”, origine Uzbekistan, ambalat de LUCSOR IMPEX SRL. Sunt vizate loturile:

B115D126
B120D126

În urma analizelor de laborator efectuate în cadrul programului de autocontrol, au fost identificate reziduuri de Chlorpyrifos și Profenofos – substanțe pesticide neautorizate în Uniunea Europeană și considerate periculoase pentru sănătate.

De ce sunt periculoase aceste substanțe

Chlorpyrifos și Profenofos sunt insecticide asociate cu efecte toxice asupra sistemului nervos, în special în cazul expunerii repetate sau la copii. Utilizarea lor este interzisă în Uniunea Europeană din cauza riscurilor pentru sănătatea consumatorilor.

Recomandare pentru consumatori

Autoritățile recomandă ferm să nu se consume produsul din loturile menționate.

Stafidele pot fi returnate în orice magazin Lidl, iar contravaloarea va fi restituită integral, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

O viitoare doctoriță din Cluj vorbește deschis despre blocajele din sistemul medical românesc și despre lipsa reală de oportunități pentru tinerii absolvenți scrie stiridecluj.ro

Alexia P., studentă în anul 5 la Medicină Generală la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, spune că generația ei intră într-o competiție dură, în care șansele de a obține un post stabil sunt extrem de reduse. Aproximativ 6.000 de absolvenți vor susține anul viitor examenul de rezidențiat, însă doar în jur de 500 de poziții oferă și un contract de muncă pe termen lung.

Diferența este esențială: majoritatea celor admiși primesc doar un „loc” pe durata rezidențiatului, fără garanția unui post la final. În marile orașe universitare, susține ea, posturile efective sunt aproape inexistente.

„Sistemul te obișnuiește din primul an cu ideea că nu e loc pentru toți”

Studenții sunt pregătiți psihologic încă din anul I pentru posibilitatea de a nu rămâne în sistem. Mulți învață limbi străine ca măsură de siguranță, anticipând o eventuală plecare în străinătate.

Problema majoră, afirmă tânăra, nu este doar numărul redus de posturi, ci modul în care acestea sunt ocupate. Ea susține că numeroase poziții din sistemul public sunt rezervate dinainte, iar competiția este formală. În aceste condiții, chiar și candidați foarte bine pregătiți pot rămâne în afara sistemului.

Pentru unii, opțiunile devin limitate: fie aleg mediul privat – unde integrarea este dificilă la început de carieră – fie pleacă în afara țării. În cel mai pesimist scenariu, diploma nu mai contează, iar reconversia profesională devine o soluție de supraviețuire, chiar și într-un lanț precum Kaufland.

Practică insuficientă și autonomie limitată în rezidențiat

Deși consideră că pregătirea teoretică este solidă, Alexia atrage atenția asupra deficitului de practică. Secțiile sunt aglomerate, spațiile insuficiente, iar accesul la proceduri este limitat.

În rezidențiat, responsabilitatea crește, însă autonomia rămâne redusă. Mulți ajung să gestioneze documentație medicală mai mult decât acte medicale propriu-zise. Intervențiile simple sunt, în numeroase cazuri, inaccesibile fără supervizare strictă, chiar și în ultimii ani de pregătire.

Această lipsă de expunere practică îi determină pe mulți rezidenți să caute stagii temporare în vestul Europei, unde sistemele medicale oferă acces real la formare clinică.

Investiții personale mari, recompense financiare modeste

Contrar percepției publice, studiile medicale implică costuri considerabile, inclusiv taxe anuale ce pot ajunge la 10.000–15.000 de lei. În rezidențiat, salariile variază aproximativ între 3.500 și 6.000 de lei net lunar, în funcție de an și specialitate.

Programul este echivalent cu un job full-time, iar gărzile sunt frecvente. Doar o parte dintre acestea sunt remunerate, ceea ce creează un dezechilibru între volumul de muncă și venituri.

Ce ar trebui schimbat

Studenta consideră că soluția nu este constrângerea medicilor să rămână în țară, ci crearea unui cadru profesional atractiv și predictibil. Printre măsurile necesare enumeră:

creșterea numărului de posturi reale în sistemul public
organizarea de concursuri transparente și corecte
plata integrală a gărzilor
facilități pentru zonele deficitare
posibilitatea de a practica simultan în mediul public și privat
stagii internaționale structurate și recunoscute oficial

Mesajul ei este pragmatic: retenția medicilor nu se obține prin obligativitate, ci prin oportunități concrete și condiții profesionale competitive.